Românii păstrează în sertare milioane de telefoane vechi sau le aruncă la gunoi, o realitate care dezvăluie o problemă tot mai acută în gestionarea deșeurilor electronice din țară. Conform unui studiu recent, realizat de Ipsos pentru Asociația Environ, 86% dintre români au în casă telefoane mobile vechi, depozitate de ani de zile în sertare, departe de ochii și de responsabilitatea reciclării. Fenomenul este cunoscut în domeniu drept „sertarul invizibil”, reieșind din tendința de acumulare a echipamentelor electronice scoase din uz, pe care le păstrăm cu speranța unui viitor recompus, sau din simpla neștiință despre modalitățile corecte de reciclare.
Ce stopează însă această responsabilitate civică? Deși majoritatea românilor consideră reciclarea importantă, comportamentul lor diferențează radical față de intențiile declarate. Multe aparate ar putea fi reciclate, dar rămân în sertare, fiind depozitate pe termen nelimitat. Telefoanele, în special, păstrează o valoare sentimentală pentru mulți, chiar dacă sunt vechi sau defecte. În plus, studiul indică faptul că, în gospodăriile din România, telefoanele sau încărcătoarele și cablurile lor reprezintă cele mai frecvent păstrate obiecte, chiar dacă nu mai sunt folosite, aceste echipamente fiind accesate uneori în speranța de a putea fi reluate în funcție. Valoarea totală estimată a acestor echipamente neutilizate poate ajunge la circa 1.500 de lei în trei din cinci cazuri, ceea ce ridică serioase întrebări despre eficiția procesului de gestionare a deșeurilor electronice.
Motivele pentru care românii încă nu renunță la aparatele vechi sunt diverse. Mulți speră că vor putea reutiliza dispozitivele în viitor și nu știu unde să le ducă pentru reciclare, în timp ce alții așteaptă campanii de colectare cu beneficii materiale sau vouchere. În fapt, obiceiurile de consum sunt influențate în mare măsură de marketing și social media. Patru din zece români declară că au cumpărat cel puțin un electronic sub influența reclamelor, iar șase din zece regretă ulterior achizițiile raportate la utilizarea lor rară sau aproape zero. În plus, frecvența schimbării dispozitivelor este mai mare decât în trecut: telefoanele mobile sunt înlocuite, în medie, la fiecare patru ani, iar electrocasnicele mari, la circa opt ani.
Ce-i face pe români să păstreze sau să arunce aceste aparate? Studiul relevă că repararea nu mai este o opțiune atractivă din cauza costurilor mari. În ciuda faptului că majoritatea declară că ar dori produse ușor de reparat, doar o pătrime dintre respondenți au reparat vreodată un echipament defect, fiind descurajați de prețurile ridicate ale service-urilor. Cu toate acestea, pe termen mediu, opt din zece români spun că ar repara dispozitivul dacă acest lucru ar costa aproximativ 20% din prețul unui produs nou, ceea ce deschide posibilitatea unei economii circulare robuste dacă ar fi implementate mecanisme adecvate.
Un obstacol major rămâne încrederea în sistemul de reciclare. Datele arată că mai mult de jumătate dintre români nu cred că echipamentele colectate sunt reciclate corect și nu știu exact unde ar trebui să le ducă. Totodată, doar 30% dintre aceștia au încredere că procesul de reciclare respectă normele, ceea ce duce la un climat de scepticism și evitarea acestor colectări. În condițiile în care un procent semnificativ dintre respondenți s-ar arăta dispuși să recicleze dacă procesul ar fi simplificat și dacă ar primi stimulente financiare, specialiștii subliniază că simplificarea acestor mecanisme poate fi cheia deblocării unui sistem funcțional de gestionare a deșeurilor electrice.
Perspectivele pentru viitor includ implementarea unor soluții mai eficiente din punct de vedere logistic și financiar, precum și creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la importanța reciclării. Într-un context global în care impactul ecologic devine din ce în ce mai mare, România are încă mult de făcut pentru a alinia comportamentele de consum la standardele europene de conservare și responsabilitate. În plus, credibilitatea sistemului de reciclare trebuie reconstruită, iar în condițiile în care 92% din români ar fi dispuși să predă toate echipamentele din casă dacă procesul ar fi foarte simplu, o abordare centrată pe facilitarea și stimularea acestor acțiuni poate asigura un mediu mai curat și o retenție mai bună a resurselor.
Sursa: Buletin.de
