Nemulțumirea din rândul cadrelor didactice se amplifică, după rezultatele recente ale unei consultări naționale la scară largă. Conform datelor obținute de Edupedu.ro, între 86 și 87% dintre cei care au răspuns la chestionar implicat în această anchetă spun că resimt cu putere efectele măsurilor implementate prin Legea 141/2019, adoptată în contextul reformei în învățământul românesc. La sondaj au participat peste 35.000 de profesori și personal auxiliar, însă majoritatea respondenților sunt membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), posibil influențați de statutul lor sindical, dar și de nemulțumirile generale din sistem.
O mobilizare fără precedent a învățământului românesc
Rezultatele acestei consultări dau un semnal clar despre starea de insatisfacție profundă în cea mai mare parte a cadrelor din sistemul de învățământ. În condițiile în care profesorii și angajații din școli consideră că măsurile de reformă adoptate, chiar dacă au fost proiectate pentru a eficientiza și moderniza sistemul, au avut în schimb un impact negativ și asupra condițiilor de muncă, remunerației și statutului profesional, nemulțumirea se cristalizează. A fost, practic, o formă de protest indirect, în condițiile în care angajații din educație nu au recurs încă la acțiuni de stradă, dar exprimă, prin aceste răspunsuri, o stare de tensiune crescută și de alerta.
Legislația 141 și noile realități ale salariilor și condițiilor de lucru
Legea 141 din 2019, cunoscută și drept “legea salarizării bugetare”, a fost intenționată să stabilească o nouă formulă pentru plata salariilor în învățământ, dar și în celelalte domenii de activitate din sectorul public. Cu toate acestea, pentru mulți profesori, măsurile care au urmat – precum modificări în grilele de salarizare, reducerea anumitor sporuri și introducerea unor criterii noi de evaluare – au fost percepute ca fiind un regres, afectând în mod direct nivelul de trai și siguranța profesională.
„Resimt puternic impactul pe care îl au măsurile din legea 141”, spun respondenții în cadrul consultării, indicând o profundă frustrare și chiar neîncredere în perspectiva unor schimbări pozitive în următorii ani. Pentru mulți profesori, aceste măsuri au însemnat redusărea salariilor, impunerea unor criterii noi de evaluare și o percepție de instabilitate în sectorul educațional.
Nemulțumiri care pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului educațional
Contextul actual nu poate fi disociat de climatul politic și social din România, unde problemele din învățământ capătă din ce în ce mai multă vizibilitate. Sindicatele din educație, în special FSLI, au făcut alegeri strategice, încercând să-și exprime public nemulțumirile și solicitările pentru o recalibrare a legislației și a politicilor salariale. Această consultare națională a fost o manifestare clară a faptului că profesorii și personalul auxiliar vor să fie auziți și să construiască împreună soluții pentru redresarea situației învățământului românesc.
În ciuda declarațiilor oficiale și a unor inițiative de dialog din partea autorităților, percepția generală dintre cadrele din învățământ rămâne de scepticism. Mulți și-au exprimat îngrijorarea că măsurile adoptate nu doar că nu le vor îmbunătăți condițiile, ci amplifică sentimentul de neîncredere în instituțiile statului și în viitorul sistemului educațional.
Ce urmează pentru sistemul de învățământ din România?
Deocamdată, rezultatele acestei consultări indică o nevoie urgentă de dialog sincer și de politici adaptate realităților din teren. Uniformizarea pozițiilor sindicatelor, asumarea riscurilor politice și implementarea unor măsuri concrete pentru creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă sunt pași esențiali pentru a reda încrederea celui mai important pilon al societății: educația. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să gestioneze această criză de încredere și să găsească voința politică necesară pentru o reformă adevărată, care să răspundă atât așteptărilor profesorilor, cât și nevoilor elevilor și părinților.
