Curtea Constituțională amână deliberările privind modificările legislației pensiilor de serviciu până în 2026

Luni, 29 decembrie 2025, Curtea Constituțională a României a decis să continue deliberările asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pe 16 ianuarie 2026, la ora 10:00. Această decizie a fost luată după ce s-a constatat lipsa cvorumului necesar pentru ședința de deliberare, care urma să aibă loc în acea zi.

Președinta Curții, prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, a subliniat importanța prezenței tuturor judecătorilor la aceste întâlniri, menționând că, de obicei, toate cele nouă cadre sunt prezente, cu excepția cazurilor cu absențe justificate. Acesta a fost, de altfel, motivul pentru care ședința a fost amânată.

Declarațiile președintei Tănăsescu

Într-o scurtă declarație de presă, Tănăsescu a evidențiat că, pentru perioada 29 decembrie – 4 ianuarie, nu a existat niciun alt judecător în concediu, fapt care a amplificat speculațiile din presă legate de eventuale bilete de avion sau absențe nejustificate. „Singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață. Orice discuție legată de vreo potențială călătorie nu-și mai are sensul”, a declarat aceasta, dorind să clarifice eventualele neînțelegeri.

Președinta Curții a subliniat că deliberările nu au fost suspendate din motive externe, ci din cauza cvorumului necesar pentru continuarea ședințelor, reiterând responsabilitatea ce le revine judecătorilor. A declarat că, în ciuda speculațiilor din presă despre o eventuală amânare a pronunțării, deliberările continuă, fără a fi stabilită vreo solicitare formală în acest sens.

Studiile de impact în analiza constituționalității

Un alt subiect abordat de Tănăsescu a fost rolul studiilor de impact în procesul legislativ. Aceasta a explicat că, deși studiile sunt documente preliminare în adoptarea actelor normative, ele nu sunt criterii de analiză a constituționalității legilor. „Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență că studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a afirmat Tănăsescu, adăugând că, deși are o opinie minoritară că acestea ar putea fi utile, în cazul de față relevanța nu se aplică.

Pe de altă parte, aceasta a menționat că în cazul sesizării pentru modificările legislative de față, aspectele legate de studiul de impact nu fac parte din dosar, provocând astfel o discuție amplă în rândul experților și cetățenilor.

O privire către viitor

Decizia de a amâna deliberările până în 2026 a generat reacții diverse în rândul specialiștilor în drept, politicienilor și cetățenilor. La rândul lor, opozanții modificării legislației pensiilor de serviciu privesc această amânare ca pe o victorie temporară, în timp ce susținătorii legislației completează că este o oportunitate pentru o analiză mai profundă a impactului noilor reglementări.

Judecătorii constituționali au avut parte de presiune din partea opiniei publice și a mass-media, iar modul în care își vor desfășura activitatea în continuare va fi observat cu mare atenție. Se adâncește astfel discuția în privința transparenței procesului de deliberare și a responsabilității instituțiilor de a comunica îndeaproape cu publicul.

Pe măsură ce se apropie noul termen de deliberări, atenția se va concentra pe interpretarea și eventualele modificări pe care Curtea Constituțională le va face în procesul de revizuire a legislației. Cu speranța că unii dintre judecători vor aduce noi perspective asupra studiului de impact, viitoarea ședință promite a fi una decisivă pentru viitorul pensiilor de serviciu în România.