Deficitul bugetar al României s-a redus semnificativ în primele 11 luni ale anului 2024, dar rămâne la un nivel alarmant, de peste 121 miliarde de lei, reprezentând 6,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această scădere față de aceeași perioadă a anului anterior, când deficitul se situa la 7,15% din PIB, indică anumite îmbunătățiri, dar în continuare evidențiază dificultățile financiare cu care se confruntă bugetul țării. În contextul unei economii vulnerabile și al angajamentelor internaționale, această performanță ridică întrebări privind sustenabilitatea politicilor fiscale pe termen mediu și lung.
### O evoluție pozitivă, dar încă departe de țintele asumate
Conform unui anunț făcut recent de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a înregistrat o reducere de aproape 0,74 puncte procentuale față de perioada similară a anului 2024. Guvernul român, în revenirea la rigorile fiscale, și-a propus o limitare a deficitului pentru acest an, în conformitate cu solicitările și țintele convenite cu Comisia Europeană. În urmă cu câteva luni, Executivul de la București și-a angajat angajamentul de a nu depăși 3% din PIB deficitul bugetar, însă datele actuale arată că eforturile trebuie în continuare intensificate pentru a ajunge pe aproape de această țintă.
Reducerea deficitului, deși considerată o realizare, nu trebuie privită doar ca un succes temporar. Într-o economie în care unele sectoare încă se confruntă cu probleme, sustenabilitatea acestui trend depinde de o serie de factori, printre care performanța colectării taxelor, controalele bugetare riguroase și evoluția economică globală, influențată de factorii externi precum inflația și politicile monetare ale principalelor bănci centrale.
### Contextul economic și angajamentele internaționale
România a avut, încă de anul trecut, angajamente ferme față de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, după perioade de turbulențe fiscale și economice. Guvernul a convenit cu Comisia Europeană pentru o țintă de deficit bugetar de maximum 3% din PIB până la finalul anului 2024. În acest context, actualele cifre reflectă atât eforturile de reducere a cheltuielilor, cât și provocările unei creșteri economice modeste, ce limitează veniturile bugetare.
De la începutul anului, Guvernul a introdus măsuri menite să crească colectarea veniturilor și să limiteze cheltuielile publice, dar rezultatele în timp au fost lente și uneori contradictorii. În plus, evenimentele externe, precum creșterea prețurilor la energie și instabilitatea piețelor internaționale, influențează și ele performanța fiscală. Pentru 2025, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să mențină un echilibru între măsurile de austeritate și necesitatea investițiilor în economie.
### Perspective și provocări pentru anul viitor
Rezultatele acestei perioade indică un progres, dar nu suficient pentru a liniști investitorii și creditorii internaționali. Mai mult, dacă tendința de scădere a deficitului nu va continua cu același avânt, România riscă să rămână sub presiune pentru adoptarea unor măsuri drastice, ce pot afecta în mod direct nivelul de trai al populației și competitivitatea economică.
Analistii economici subliniază importanța unei strategii coerente în anii următori, pentru a îndeplini angajamentele asumate față de partenerii europeni și pentru a evita sancțiuni financiare sau reducerea fondurilor europene. În condițiile unei economii fragile, susținerea măsurilor de reformă și stimulare a creșterii trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile de la București.
Pe măsură ce anul 2024 se apropie de final, provocarea principală rămâne consolidarea rezultatelor și asigurarea unei direcții fiscale stabile, ce va permite, pe termen mediu, reducerea deficitului la niveluri compatibile cu parametrii europeni și cu nevoile reale ale economiei românești. În cazul în care nu vor fi implementate soluțiile adecvate, riscul ca deficitul să revină pe inghețată sau chiar să crească în anii următori nu poate fi exclus.
