Proteste de amploare în Iran: Inflatia și devalorizarea monedei generează nemulțumiri masive
Protestele și grevele din Iran, declanșate de creșterea inflației și devalorizarea dramatică a monedei naționale, au continuat să se răspândească din capitala Teheran în alte orașe, ajungând la a treia zi de unrest. Revolta a început duminica trecută, când comercianții din Târgul Mare al Teheranului au intrat în grevă, în semn de protest față de situația economică precară, generată în principal de scăderea drastică a rialului iranian în raport cu dolarul american.
Demonstranți din întreaga țară
Imaginile distribuite pe rețelele de socializare, verificate de BBC Persian, arată cum manifestațiile s-au extins la orașe precum Karaj, Hamedan, Qeshm, Malard, Isfahan, Kermanshah, Shiraz și Yazd. Forțele de ordine au reacționat folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile nemulțumite, care au răsunat cu slogans anti-guvernamentale, inclusiv chemări la căderea regimului. Complicitatea tinerilor, în special studenții universitari, a fost evidențiată prin scandări ca „Moarte dictaturii”, referindu-se la liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei.
Revoltă a fost provocată nu doar de problemele economice, ci și de dorința de schimbare a regimului. Unii protestatari au adus în discuție figura fostului rege, Mohammad Reza Pahlavi, scandând „Trăiască Shahul”. Răspunsul lui Reza Pahlavi, rezident în exil, a fost unul de susținere, spunând că „victoria este a noastră, pentru că scopul nostru este drept și suntem uniți”.
Reacția autorităților
Guvernul iranian a răspuns acestei nemulțumiri populare exprimându-se prin vocea președintelui Masoud Pezeshkian. Acesta a declarat pe X că a instruit ministrul de interne să poarte discuții cu „reprezentanții” protestatarilor, promițând măsuri pentru a rezolva problemele. Sub presiunea socială și economică, Pezeshkian a acceptat demisia guvernatorului băncii centrale, Mohammadreza Farzin, numindu-l pe Abdolnasser Hemmati ca înlocuitor.
De asemenea, președintele a subliniat că guvernul „recunoaște protestele” și va asculta cu răbdare, chiar dacă se confruntă cu voci dure. O astfel de abordare sugerează o conștientizare a gravității situației, iar promisiunile de dialog ar putea fi un prim pas spre soluționarea crizei.
Perspective internaționale și reacții externe
Suportul internațional pentru protestele din Iran a fost evident în declarațiile departamentului de stat al SUA, care a lăudat curajul demonstranților și a promis să stea alături de cei care caută „demnitate și un viitor mai bun” după ani de politici eșuate și gestiune economică deficitară. Această susținere se alătură contextului politic mai larg, unde problemele economice ale Iranului au fost subiect de discuții între lideri internaționali, inclusiv între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu.
În cadrul unei conferințe de presă comune, Trump a declarat că „Iran are multe probleme: inflație uriașă, economia lor este distrusă”. Deși nu a spus explicit că susține schimbarea regimului, observațiile sale reflectă o preocupare globală față de stabilitatea regimului iranian. În același timp, Trump a avertizat asupra posibilelor atacuri aeriene asupra Iranului, dacă țara își va relua programul de rachete balistice sau nuclear, despre care Iranul susține că este exclusiv de natură pașnică.
În fața tuturor acestor tensiuni, voința iranienilor de a protesta pentru drepturile economice și sociale rămâne puternică. Regimul se confruntă cu o provocare serioasă, iar răspunsul său va determina direcția în care se va îndrepta țara în viitorul apropiat.
