România se apropie de un moment crucial: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cu toate acestea, entuziasmul generat de acest pas important este umbrit de o realitate mai puțin discutată: nivelul scăzut de alfabetizare financiară al românilor. În timp ce țara se pregătește să îmbrățișeze standardele economice occidentale, mulți cetățeni nu au cunoștințele de bază necesare pentru a naviga eficient în lumea finanțelor.
Cifrele care arată decalajul
Studiile arată un decalaj semnificativ. Conform cercetărilor efectuate de Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, doar 8% din populație poate fi considerată alfabetizată financiar. Acest procent este cel mai scăzut din Europa. Eurobarometrul 525/2023 completează tabloul: 30% dintre români sunt analfabeți financiar, iar doar 13% dețin competențe la nivel ridicat, comparativ cu aproximativ 40% în țări precum Olanda, Finlanda sau Estonia. O proporție alarmantă, nouă din zece români, nu pot calcula o rată a dobânzii, nu înțeleg diferența dintre valoarea nominală și cea reală și nu cunosc principiul diversificării riscului. Mai mult, 31% dintre cetățeni nu au nici măcar un cont bancar.
Educația financiară, deși devenită o disciplină obligatorie pentru elevii de 14-15 ani începând cu anul școlar 2021/2022, întâmpină dificultăți în implementare. Strategia Națională de Educație Financiară, elaborată în 2023, vizează evaluarea rezultatelor în 2026. Realitatea din sălile de clasă este însă diferită. Un studiu arată că doar 18% dintre elevi au declarat că au beneficiat săptămânal de orele de educație financiară, în timp ce 59,2% au afirmat că nu au avut deloc aceste ore. Între ceea ce prevede legea și ceea ce se întâmplă efectiv în săli de clasă există o prăpastie.
PNEFR: un pas spre o soluție concretă
În acest context, Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale, încearcă să construiască infrastructura educațională necesară. Proiectul pilot, desfășurat în 15 unități școlare din București, implică sesiuni interactive susținute de profesori universitari, specialiști bancari și experți fiscali. Conferința de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din 7 aprilie 2026, cu participarea Ministerului Educației, Academiei Române, Asociației Române a Băncilor (ARB), Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Bursei de Valori București (BVB) și Institutului de Cercetare în Informatică (ICI) București, indică o coagulare a unui ecosistem.
Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va reprezenta un test real pentru capacitatea României de a susține o reformă comportamentală pe termen lung.
În ultimă instanță, aderarea la OCDE nu este doar despre apartenență. Este despre schimbare de comportament. Bugetul public al unei țări reflectă cultura financiară a societății. Aderarea la OCDE oferă o oportunitate, iar educația financiară este cheia pentru a o valorifica.
