Administrația Națională de Meteorologie, instituție cu rol critic în monitorizarea vremii și gestionarea riscurilor meteorologice, a fost recent expropriată pentru construcția Magistralei 6 de metrou din București. Decizia autorităților a atras imediat atenția publicului și a specialiștilor, mai ales având în vedere contextul în care această expropriere vine în urma unei hotărâri guvernamentale ce prevede transferul unor terenuri din patrimoniul meteorologiei către Ministerul Transporturilor, pentru a fi ulterior atribuite Metrorex. Această măsură, justificată oficial prin necesitatea construirii conexiunilor de legătură cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, evidențiază o nouă etapă în amplul proiect de modernizare a rețelei de metrou din Capitală.
### Exproprierea administrației meteorologice: o decizie controversată
Potrivit actului normativ aprobat de Guvern, se realizează transferul unor părți de imobile aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Administrației Naționale de Meteorologie, în administrarea Ministerului Transporturilor. Aceasta include pământul pe o suprafață de 656 metri pătrați, precum și un gard de beton de aproape 48 de metri și o barricadă de plasă de 35 metri. Explicația oficială pentru această intervenție vizează necesitatea construirii unor lucrări de infrastructură menite să asigure legătura între aeroport și noile zone de dezvoltare ale metroului.
Integrarea terenurilor meteorologice în proiectul de infrastructură a avut ca motivație principală facilitarea unei legături directe cu Aeroportul Otopeni, o investiție deosebit de importantă pentru capacitatea de transport a capitalei. În condițiile în care magistrala M6 urmărește să reducă congestiile din transportul public și să descongestioneze zonele aglomerate, exproprierea a fost realizată într-un timp relativ scurt, semnalând un avans accelerat al lucrărilor.
### Progresul construcției Magistralei 6: un pas înainte spre finalizare
Lucrările pe Magistrala 6 de metrou, care va lega zona 1 Mai de Aeroportul Otopeni, sunt în plină derulare. Progresele cele mai vizibile au fost făcute în secțiunea sudică, între stațiile 1 Mai și Tokyo, unde structura de rezistență a aproape atins un grad de realizare de 60%, conform datelor furnizate de Metrorex. La majoritatea stațiilor din această secțiune, nivelul de avansare a depășit 70%, semnalând o încheiere iminentă a etapelor de execuție.
În ceea ce privește secțiunea nordică, între Tokyo și Aeroportul Otopeni, lucrările sunt și ele avansate, în special la zona aeroportului, unde se fac ultimele pregătiri pentru finalizarea unei infrastructuri moderne și eficiente. Lungimea totală a traseului este de 14,2 kilometri, iar proiectul prevede 12 stații. Conform estimărilor oficiale, finalizarea cu toate dotările a întregii magistrale este prevăzută pentru cel mai devreme în 2028, dată ce reflectă complexitatea și amploarea proiectului.
### Evoluțiile tehnologice și logistice ale magistralei
De la începutul aventurii construcției, compania Metrorex a înregistrat progrese semnificative. Cu ajutorul unor tramvaie de tunel tip TBM, precum Sfânta Maria și Sfânta Ana, s-au realizat progrese subterane importante, momentul marcând avansul tehnic al proiectului. Milestone-ul recent include ajungerea la stația Gara Băneasa, după ce echipele de șantier au parcurs peste 2.000 metri în tunel și au montat peste 1.300 de inele speciale.
Această dezvoltare se înscrie într-un context mai amplu de modernizare a transportului public din București, parte a unei strategii pe termen lung de revitalizare a infrastructurii urbane. Cu toate obstacolele tehnice și administrative depășite, autoritățile sunt optimiste în privința finalizării proiectului, fiind conștiente de impactul major pe care linia de metrou M6 îl va avea asupra mobilității capitalei și asupra reducerii poluării.
Discuțiile viitoare se vor concentra din ce în ce mai mult pe gestionarea eficientă a întregului proiect, precum și pe eventuale provocări logistice legate de finalizarea acestei rute vitalizante. În timp ce muncitorii se avântă tot mai adânc în subteran, perspectiva unei rețele moderne, funcționale și adaptate cerințelor se conturează ca o certitudine pentru anii viitori ai Bucureștiului.
