Calitatea aerului din București și Ilfov, în ciuda eforturilor și măsurilor de monitorizare, rămâne grav afectată, iar 2025 a confirmat această realitate alarmantă. Conform celui mai recent raport al Gărzii Naționale de Mediu, concentrațiile de particule fine, PM 2.5 și PM 10, continuă să depășească frecvent limitele admise, generând riscuri serioase pentru sănătatea localnicilor. Factorii responsabili pentru această situație sunt multipli, însă cei mai importanți rămân traficul intens, activitățile industriale și șantierele de construcții care, din cauza lipsei controlului, contribuie la creșterea poluării.
Traficul, șantierele și stațiile de betoane: surse majore de praf peste limitele legale
Datele monitorizării oficiale indică zonele periferice și localitățile din Ilfov drept cele mai afectate, în special din cauza prafului provenit de pe șantiere și stații de betoane – surse de poluare deosebit de greu controlabile. Praful rezultat din activitatea construcțiilor ajunge frecvent peste valorile maxime admise, mai ales în sezonul rece când condițiile meteorologice favorizează menținerea particulelor la sol. În plus, depistarea unor nereguli repetate în anumite zone sugerează o lipsă de seriozitate în aplicarea măsurilor de protecție, chiar dacă aceste activități reprezintă un pericol direct pentru sănătatea populației.
Un alt factor critic îl constituie vehiculele care părăsesc șantierele fără a avea roțile spalate, răspândind noroi și praf fin pe drumurile comunale, iar acest praf este apoi absorbit în aer de traficul zilnic. Situația este agravată de depozitele necontrolate de materiale de construcții și drumurile neasfaltate din zonele limitrofe, unde praful se acumulează și devine o problemă tot mai gravă, mai ales în perioadele reci.
Amenzi, controale și continuarea industriei paralele de deșeuri
În ciuda controalelor repetate, valoarea amenzilor aplicate în zona București-Ilfov ajunge doar marginal să descurajeze practici ilegale, fiind în total 2,36 milioane de lei pentru 128 de sancțiuni – echivalentul a aproximativ jumătate de milion de euro. Această sumă, sculptată pentru a pedepsi abaterile, pare insuficientă pentru a stopa în mod efectiv destrămarea normelor de mediu, mai ales că practici nesănătoase continuă, iar industria construcțiilor și gestionarea deșeurilor ilegale persistă.
Un fenomen îngrijorător din 2025 îl reprezintă arderea ilegală de deșeuri, inclusiv cabluri și resturi auto, în zone precum Sintești și Bolintin. Pentru combaterea acestui flagel, autoritățile au utilizat tehnologii moderne, precum drone și camere video portabile, dezvoltate în cadrul unor proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, peste 120 de inspectori s-au aliniat în acțiuni de amploare, iar în urma unor controale intense, au fost confiscate peste 200 de tone de deșeuri și aplicate amenzi de peste 700.000 lei. Cu toate acestea, aceste eforturi indică mai degrabă o luptă inegală cu economia paralelă a deșeurilor, care continuă să polueze aerul și solul în regiunea metropolitană.
Sustenabilitatea resurselor de apă: un alimentar nesigur și o lipsă de transparență
Deși raportul de mediu din 2025 nu menționează incidente ecologice de amploare, problemele legate de calitatea apelor subterane și de suprafață persistă în zonele cu acumulare de ape uzate netratate. În particular, cazul Otopeni rămâne un exemplu de gestionare deficitară a resurselor de apă, unde autoritățile locale de ani de zile descarcă ape uzate fără prelucrare corespunzătoare. Doar câțiva operatori autorizați sunt verificați, iar lipsa transparenței asupra deversărilor ilegale și impactului pe termen lung a acestora complică eforturile de remediere.
Situația devine mai alarmantă în contextul în care marii poluatori industriali din regiune continuă să evacueze substanțe periculoase în cursurile de apă, fără un control eficient, riscând să compromită sănătatea populației și ecosistemele din zona metropolitană. În acest mediu, autoritățile trebuie să intensifice măsurile și să ofere un răspuns clar și coerent, altfel riscă agravarea degradării mediului pe termen lung, afectând și generațiile viitoare.
Calitatea aerului din București și Ilfov persistă într-o stare de alarmă, conform ultimelor date ale autorităților de mediu. În 2025, poluarea a continuat să depășească limitele pentru particulele fine PM 2.5 și PM10, generată în principal de traficul intens, activitățile industriale și construcțiile furibunde, unele fără respectarea normelor legale. Această situație accentuează riscul pentru sănătatea locuitorilor, într-un oraș unde noxele se acumulează atât la nivelul aerului, cât și al solului.
Șantierele și stațiile de betoane, principalele surse de praf peste limitele legale
Raportul Gărzii Naționale de Mediu pentru 2025 scoate la iveală o realitate sumbră: zonele din periferia Bucureștiului și din localitățile Ilfov sunt cele mai afectate de praful provenit din șantiere și stații de betoane. Concentrațiile de particule depășesc frecvent valorile maxim admise, mai ales în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorizează păstrarea particulelor la sol. Problema devine și mai gravă însă în contexte în care autoritățile nu reușesc să combată și să monitorizeze adecvat aceste surse, în ciuda nenumăratelor sancțiuni aplicate.
Doar în zona de muncă a șantierelor, vehiculele părăsesc incinta fără a fi spalate corespunzător, distribuind praf fin pe străzile publice. Noroiul uscat de pe roți ajunge în aer, contribuind la creșterea concentrației de particule nocive. În plus, depozitele necontrolate de materiale de construcție și drumurile de pământ agravează situația, fiind un resort constant al poluării de pe domenii de mare amploare. Această combinație de factori explică frecventele depășiri ale pragurilor de alertă, mai ales în sezonul rece, când condițiile atmosferice mențin mai mult timp poluanții la nivelul solului.
Sancțiuni insuficiente și controale insuflate de timp pentru combaterea industriei ilicite a deșeurilor
Raportul oficial indică faptul că, pentru anul 2025, Garda Națională de Mediu a efectuat 234 de controale în cadrul zonei București-Ilfov, însă impactul și sancțiunile rămân, în mare parte, insuficiente. Doar 128 de amenzi contravenționale au fost aplicate, în valoare totală de aproximativ 2,36 milioane de lei (peste 500.000 de euro), sumă ce nu pare să oprească abaterile, mai ales în condițiile în care operatorii continuă activitatea în mod nesănătos și după controale.
Un fenomen îngrijorător din 2025 îl constituie arderea ilegală de deșeuri, de la cabluri la resturi de componente auto. Autoritățile au folosit drone și camere video portabile pentru monitorizarea acestor practici, în cadrul unor operațiuni de amploare. În lunile octombrie,, mobilizare de peste 120 de inspecții a dus la confiscarea a peste 200 de tone de deșeuri și la aplicarea unor amenzi de peste 700.000 de lei. Cu toate acestea, aceste acțiuni reflectă mai mult o luptă cu un fenomen care persistă, decât o rezolvare de durată. Industria paralelă de procesare ilegală a deșeurilor continuă să otrăvească aerul și solul din regiune, alimentată de lipsa unui control ferm și coerent.
Resursele de apă, între lipsa transparenței și poluarea difuză
Deși raportul de mediu din acest an nu face referiri la dezastrul ecologic de la Otopeni, situația din zonă rămâne critică. Apele uzate netratate continuă să fie deversate ilegal în sol sau în rețelele de canalizare pluvială, afectând grav calitatea apelor de suprafață și subterane. La nivelul autorităților, verificările s-au concentrat asupra a aproape 1.000 de unități, însă observațiile din teren arată că problema dumping-ului ilegal de ape uzate și gestionarea defectuoasă a deșeurilor pune în pericol sănătatea publică.
Mai mult, lipsa de transparență accesibilă asupra impactului deversărilor industriale menține neclaritatea asupra consecințelor pe termen lung. Industria paralelă, în special în zona Otopeni, continuă să evadeze de la controale, iar autoritățile trebuie să devină mai ferme pentru a preveni dezechilibrele ecologice grave.
Pe măsură ce anii trec, perspectivele pentru un mediu mai curat în zona metropolitana trebuie sprijinite de măsuri concrete și de un control mai strict. Situația actuală relevă că, până când aceste probleme vor fi abordate cu seriozitate, poluarea va rămâne un pericol constant pentru sănătatea și viitorul locuitorilor din București și Ilfov.
