Primăria București încearcă să anticipeze un scenariu de urgență, în contextul îngrijorărilor tot mai mari ale locuitorilor privind vulnerabilitatea orașului în fața unui cutremur major. În această direcție, municipalitatea a pregătit un proiect de hotărâre care prevede colaborarea cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și, surprinzător, o companie privată care administrează mai multe ecrane stradale și panouri TV în Capitală. Inițiativa, aflată încă în dezbatere și ce va fi supusă votului joi, 2 aprilie, vizează campanii de conștientizare și educare a populației despre măsurile preventive în cazul unui cutremur, dar și despre modul de comportare în situații de urgență.
Astfel, proiectul propune o colaborare în cadrul unui parteneriat public-privat, în care firma privată va pune la dispoziție gratuit, pentru o perioadă de trei ani, spații de promovare situate pe ecranele stradale, în vederea difuzării mesajelor de interes general. În draftul oficial al hotărârii se menționează că aceste campanii vor fi transmise în maxim 24 de ore de la momentul solicitării, astfel încât vor avea un caracter rapid și eficient, esențial în situații de criză. Mai mult, mesajele de alertare în caz de pericol iminent vor fi prioritize, firma privată asumându-și difuzarea lor cu cea mai înaltă prioritate, pentru a asigura reacția rapidă a cetățenilor și intervențiile autorităților.
Această inițiativă vine într-un context în care în rândul bucureștenilor predomină sentimentul de nesiguranță. Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București relevă că 82% dintre locuitori consideră că orașul nu este pregătit pentru un cutremur major. Mai mult, 59% dintre respondenti văd în astfel de dezastre o amenințare reală, dar puțini dintre ei și-au luat până acum măsuri concrete de protecție. La nivel personal, mai puțin de jumătate au fost implicați în cursuri de pregătire sau au elaborat planuri de acțiune, ceea ce subliniază nesiguranța și lipsa de informare în rândul populației.
Percepția asupra riscului este cel mai adesea asociată cu vulnerabilitatea personală și nesiguranța infrastructurii urbane. Problema pare și mai gravă pentru segmentul de vârstă între 35 și 64 de ani, care manifestă cele mai mari temeri în legătură cu un posibil dezastru natural. În contrast, tinerii între 18 și 24 de ani sunt mai optimiști, mulți dintre ei considerând că orașul se află într-o etapă “așa și așa” de pregătire. Totodată, aceștia pun accent pe educație, considerând că școala ar trebui să fie principalul vector pentru conștientizarea și pregătirea populației.
Deși măsurile live de alertare și campaniile de informare reprezintă pași importanți în planul autorităților, îngrijorările rămân. Majoritatea bucureștenilor recunosc, în cadrul studiului, că orașul nu este suficient de pregătit pentru un seism major, iar mulți nu au făcut încă pașii simpli dar esențiali pentru a se proteja. În actuala situație, viitorul acțiunilor preventive depinde de eficiența implementării proiectului de colaborare propus, precum și de nivelul de conștientizare și responsabilizare al fiecărui cetățean.
Perspectiva privind gestionarea situațiilor de urgență în București se află în continuă evoluție, iar autoritățile încearcă să acopere toate fronturile, de la pregătirea materială și infrastructurală, la educarea populației. În condițiile în care riscurile naturale devin tot mai evidente, aceste inițiative vor avea un impact dacă vor fi însoțite de o schimbare în mentalitatea fiecărui bucureștean și de o responsabilizare crescută. Momentul va arăta dacă colaborarea între stat și sectorul privat va aduce rezultate concrete, în vremuri în care timpul pentru acțiune rămâne limitat.
Sursa: Buletin.de
