O metodă inovatoare de eliminare a microplasticelor din apă, bazată pe extractul din semințele arborelui Moringa oleifera, a fost descoperită de cercetători. Studiul, publicat într-o revistă științifică de prestigiu, sugerează că această soluție naturală ar putea concura sau chiar depăși metodele chimice tradiționale folosite în prezent. Descoperirea deschide noi perspective în lupta împotriva poluării cu microplastice, o problemă globală cu impact major asupra sănătății umane și a mediului.
Cum funcționează minunea din semințe
Echipa de cercetători, condusă de Gabrielle Batista de la Universitatea de Stat din São Paulo, a constatat că extractul de Moringa acționează similar cu sulfatul de aluminiu, o substanță utilizată pe scară largă în tratarea apei. Ambele substanțe neutralizează sarcinile electrice ale particulelor de microplastic, determinându-le să se aglomereze în grupuri mai mari. Aceste aglomerări sunt apoi mai ușor de filtrat. Experimentele au arătat că ambele metode au eliminat peste 98% din particulele de PVC. Un avantaj semnificativ al extractului de Moringa este eficiența sa într-o varietate mai mare de condiții.
Microplasticele, particule cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri, provin din surse diverse, precum anvelope, textile și ambalaje degradate. Aceste particule ajung în organismul uman și sunt asociate cu diverse probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, tulburări hormonale și chiar cancer. În plus, microplasticele pot transporta alte substanțe toxice în lanțul alimentar, agravând efectele negative.
Avantajele ecologice ale Moringa
Metoda bazată pe Moringa prezintă avantaje importante față de soluțiile chimice convenționale. Sulfatul de aluminiu poate genera reziduuri și poate crește nivelul de aluminiu în apă, cu posibile riscuri neurologice. În schimb, Moringa este o alternativă ecologică. Arborele Moringa crește rapid, necesită puține resurse și contribuie la captarea dioxidului de carbon. Metoda ar putea reduce costurile și consumul de energie, eliminând procesele complexe de filtrare necesare pentru alte metode. Utilizarea acestei plante pentru purificarea apei nu este o idee nouă, fiind folosită încă din Antichitate, inclusiv în Egiptul antic.
Provocări și perspective de viitor
În ciuda rezultatelor promițătoare, cercetătorii subliniază necesitatea testării metodei la scară largă. Există și unele incertitudini, cum ar fi potențiala eliberare de carbon organic dizolvat în apă, care ar putea necesita tratamente suplimentare. În contextul poluării globale, această tehnică ar putea deveni o soluție modernă și eficientă.
Studiul a fost publicat recent, iar echipa de cercetători lucrează la optimizarea metodei pentru a o face accesibilă și eficientă la scară largă.
Sursa: Mediafax
