Averea moștenită de Laura Dronca, sub lupa anchetatorilor în cazul asasinatului cu bombă de la Arad
Moartea lui Ioan Crișan, om de afaceri cunoscut în cadrul comunității din Arad, a ridicat semne de întrebare nu doar din cauza circumstanțelor tragice ale atentatului cu bombă, ci și pentru modul în care moștenirea sa a fost gestionată de fiica sa, Laura Dronca. Conform informațiilor oficiale și mărturiilor din proces, averea lăsată de Crișan a fost supusă unei intensificări a verificărilor din partea autorităților, fiind suspectată de implicare în acte ilegale.
Proprietăți și sume transferate după moartea lui Crișan
După decesul lui Crișan, Laura Dronca, alături de mama sa, a devenit surprinzător de rapid moștenitoare a unor bunuri evaluate la peste 700.000 de euro. Anchetatorii au stabilit că, în scurt timp, aceasta a lichidat mai multe active. S-au făcut tranzacții rapide, cu vânzări de terenuri, case și depozite bancare, toate cu sume impresionante. Laura a încasat 180.000 euro dintr-o casă din Arad, 30.000 euro pentru o proprietate în Dumbrava și 450.000 euro din vânzarea unui teren.
Mașini de lux și vacanțe în numeroase destinații sunt, de asemenea, menționate în declarațiile martorilor. În fața instanței, soțul Laurei, Marius Dronca, a dezvăluit că în perioada de după moștenire au vizitat între 50 și 54 de locații, cheltuind sume considerabile din averea tatălui. El a povestit că bunurile au fost păstrate în mod esențial în casă, în sertarul de lenjerie, și că banii proveneau fie din vânzări, fie din alte operațiuni. „Nu am întrebat de unde provin banii, dar aceștia erau în euro”, a declarat el.
Investigațiile și suspiciunile privind modul în care averea a fost gestionată
Autoritățile suspectează că această moștenire a fost folosită în scopuri ilegale, fiica victimelor fiind acuzată că a comandat asasinatul tatălui, pentru a se apăra de eventuale revendicări sau pentru a-și proteja bunurile. Procuroarea de ședință a vorbit despre faptul că Laura Dronca ar fi plătit doi asasini pentru a-i elimina tatăl, într-o schemă complicată de violență în familie și instigare la omor calificat.
Martorii, inclusiv actualul soț al Laurei, au descris o situațiematerială deosebit de prietenoasă, menționând investiții și vacanțe luxoase drept principalele cheltuieli. Marius Dronca a recunoscut că, atunci când banii au început să se termine, mașina familiei a fost vândută. „Era un BMW Seria 6, cumpărat din banii mei și ai Laurei. I-am cheltuit în vacanțe, și pentru mine, și pentru copiii mei”, a spus el. În plus, a precizat că o parte dintre bani au fost folosiți pentru renovări și pentru achiziția unui apartament.
Implicațiile procesului și reacția publică
Procesul, care a început în luna octombrie 2024, continuă la Curtea de Apel Timișoara, martorii fiind audiați în legătură cu sursa banilor, dar și cu modul în care aceștia au fost cheltuiți. Laura Dronca a fost plasată în centrul anchetei sub acuzații grave, inclusiv instigare la omor calificat și distrugere, fiind considerată principalul suspect în atentatul care i-a luat tatălui viața.
Fiica lui Crișan, Alexandra, a emis o cerere de despăgubiri către mama sa, în valoare de 500.000 de euro, invocând motive legate de gestionarea averii. În același timp, constatarea oficială indică faptul că, pentru autorități, toate aceste fapte se leagă de o rețea complexă de interese și de posibile exploatări ale patrimoniului tatălui.
Contextul evenimentelor
Ioan Crișan a murit în mod tragic pe 29 mai 2021, într-un atentat cu exploziv, în parcarea unui supermarket din Arad. Mașina sa Mercedes a explodat în timpul deplasării, fiind considerată o crimă cu premeditare. În octombrie 2024, fiica sa, Laura Dronca, a fost arestată preventiv, fiind acuzată că ar fi comandat și plătit pentru uciderea tatălui său cu ajutorul unei bombe artizanale.
Cazul continuă să atragă atenția opiniei publice, având în centru nu doar circumstanțele tragice ale morții lui Crișan, ci și modul în care patrimoniul său a fost gestionat și suspectat de implicare în scheme ilegale. Întrebările legate de proveniența banilor, de motive și de implicarea altor persoane rămân fără răspuns clare, în contextul unui proces încă în desfășurare.
Sursa: Libertatea
