Rămășițele unui bebeluș neanderthalian, supranumit „Amud 7”, descoperite în Israel, sugerează că acești oameni preistorici se dezvoltau mult mai rapid decât Homo sapiens, oamenii moderni. Analiza oaselor a dezvăluit detalii importante despre ritmul de creștere al neanderthalienilor, indicând o dezvoltare accelerată în primii ani de viață.
Descoperirea din peștera amud
Rămășițele copilului, estimate a avea aproximativ șase luni, au fost găsite într-o peșteră din apropierea Mării Galileei. Arheologii au estimat că oasele datează de acum 51.000-56.000 de ani. Descoperirea inițială a avut loc în anii ’60, însă un studiu complet și detaliat a celor 111 oase recuperate a fost realizat recent, oferind date noi despre dezvoltarea neanderthalienilor.
Profesoara Ella Been, de la Ono Academic College din Israel și prima autoare a studiului, a menționat că „Amud 7 avea mai puțin de 12 luni, mai aproape de șase”. Studiul a fost publicat în revista Current Biology și a relevat diferențe semnificative în dezvoltarea scheletică.
Creștere accelerată și diferențe morfologice
Studiul sugerează că Homo neanderthalensis se dezvoltau într-un ritm mai rapid decât Homo sapiens. Această diferență poate fi explicată de condițiile de mediu mai dure cu care se confruntau neanderthalienii. Been a precizat că, încă de la o vârstă fragedă, „există câteva diferențe notabile: oase robuste, un endocraniu (cutia craniană) mare, lipsa bărbiei, o claviculă foarte curbată, o înclinație superioară a spinei scapulei (omoplatului), o orientare inferioară a cavității glenoide și o tibie relativ scurtă”.
Aceste diferențe morfologice accentuate la o vârstă atât de mică indică faptul că morfologia neanderthaliană este adânc înrădăcinată în biologia sa și nu este modelată exclusiv de mediu sau comportament. „Faptul că aceste diferențe apar atât de devreme în viață indică faptul că morfologia neanderthaliană este profund înrădăcinată în biologia sa și nu este modelată de mediu sau comportament”, a declarat Been.
Implicații pentru înțelegerea evoluției umane
Amud 7 a prezentat o dezvoltare mai rapidă. Dimensiunea corpului său și volumul subcranian corespund celor ale unui bebeluș uman modern cu câteva luni mai mare decât vârsta sa dentară. Discrepanța dintre maturitatea scheletică și cea dentară indică un ritm accelerat de creștere corporală în rândul copiilor neanderthalieni. Aceste descoperiri aduc o lumină nouă asupra evoluției umane, oferind indicii despre adaptările neanderthalienilor la mediul lor și despre diferențele cheie față de Homo sapiens.
