Recorduri de zăpadă și temperaturi extreme în România, într-o evoluție alarmantă a climatului în ultimii ani
În ultimii 17 ani, România a traversat o perioadă extrem de dinamică din punct de vedere meteorologic, cu fenomene care au marcat profund atât zonele montane, cât și regiunile de câmpie, inclusiv Bucureștiul. Datele recente ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) evidențiază trenduri îngrijorătoare în ceea ce privește grosimea stratului de zăpadă și variațiile de temperaturi, semnale clare ale schimbărilor climatice care devastează echilibrul natural al țării.
Zonele montane, în prim-planul fenomenelor extreme
În ultimii ani, zonele montane din România au înregistrat cele mai importante recorduri de zăpadă pentru luna ianuarie. În 2017, și în anii imediat următori, stratul de zăpadă a ajuns la grosimi fără precedent, depășind cu mult media obișnuită pentru această perioadă. “Cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă au fost înregistrate în zona montană, indicând un pattern tot mai extrem al iernilor”, explică meteorologii.
Această tendință nu se limitează doar la zăpadă, ci include și temperaturile minime și maxime, care înregistrează oscillări din ce în ce mai violente. În 2010, temperaturile din zona montană au fost în medie cu câțiva grade peste limitele anterioare, iar în ultimii ani, episoadele de ger extrem și valurile de căldură au devenit tot mai frecvente, spectaculoase chiar și pentru aceste regiuni reci.
Impactul asupra mediului și comunităților locale
Diferențele mari între temperaturile extreme, asociate cu stratul de zăpadă uriase, au avut consecințe directe asupra ecosistemelor montane și comunităților locale. Zăpada afânată, de exemplu, a provocat avalanșe mai frecvente și mai periculoase, iar topirea bruscă a zăpezii a generat inundații în zonele joase din regiune. În plus, schimările climatice au compromis tradiționalele cicluri agricole și silvice, afectând chiar și turismul de iarnă.
„Fenomenul devine tot mai evident și mai periculos. În ultimul deceniu, vara a fost mult mai caldă decât în anii precedenți, iar iernile sunt caracterizate de alternanțe bruste între perioade de ger extrem și valuri de căldură”, afirmă specialiștii.
Bucureștiul și regiunile de câmpie – o iarnă tot mai imprevizibilă
Chiar și capitala, de obicei mai ferită de ninsori masive, prezintă schimbări semnificative. În ultimii ani, Bucureștiul și alte regiuni de câmpie au avut parte fie de valuri de căldură neașteptate în timpul iernii, fie de episoade de frig extrem, dacă nu chiar de fenomene meteorologice anormale pentru această perioadă.
Astfel de situații sunt percepute ca un semnal clar al modificărilor climatice globale. “Parcă suntem într-o tornadă de schimbări, iar datele pe 17 ani ne arată clar că nu mai putem vorbi despre un climat stabil”, adaugă meteorologii.
Perspective și măsuri pentru adaptare
Deși temperaturile extreme și recordurile de zăpadă îngrijorează atât populația, cât și autoritățile, se caută soluții pentru adaptare la aceste noi condiții. Investițiile în infrastructură, promovarea energiei durabile și implementarea unor măsuri de prevenție pentru dezastre naturale devin prioritare în planurile guvernamentale.
Specialiștii atrag totodată atenția asupra faptului că, dacă această tendință va continua, România va trebui să-și regândească serios modul de gestionare a resurselor naturale și a riscurilor climatice. În contextul în care schimbările deja resimțite sunt doar o anticipare a ceea ce ne rezervă viitorul, acțiunea promptă și responsabilă devine o prioritate pentru a proteja mediul și bunăstarea cetățenilor.
Pe măsură ce datele ANM continuă să arate tendințe alarmante, întrebarea rămâne deschisă: cât de pregătită este România să faci față unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente? Decizia și măsurile pe termen lung vor fi decisive pentru a atenua impactul acestor schimbări, dar și pentru a asigura o reziliență mai mare în fața viitorului incert.
