Numărul tot mai mare de utilizatori care reclamă deteriorarea sau pierderea trimiterilor lor poștale de valoare ridicată scoate în evidență limitele actualei legislații și vulnerabilitățile infrastructurii serviciilor poștale din România. Într-o perioadă în care comerțul electronic și schimbul de obiecte de artă sau antichități devin tot mai frecvente, transparența și responsabilitatea furnizorilor de servicii poștale sunt puse sub semnul întrebării. În același timp, sectorul înregistrează o creștere rapidă, iar investițiile în infrastructură și tehnologie par a fi, deocamdată, insuficiente pentru a face față cererii în creștere, în special în segmentul de coletărie și logistică.
Legislație limitativă, despăgubiri nesatisfăcătoare
Autoritatea pentru Supravegherea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM) subliniază că legislația actuală stabilește răspunderea companiilor de servicii poștale în funcție de tipul de serviciu contractat, nu de valoarea de piață sau simbolică a bunurilor trimise. Expedițiile care includ obiecte de valoare, opere de artă sau metale prețioase sunt frecvent expediate, însă legea limitează despăgubirile la sumele minime, nesatisfăcătoare în fața prejudiciului real. Astfel, dacă trimiterile se pierd sau sunt deteriorate, utilizatorii pot spera doar la acoperirea minimă prevăzută de lege, ceea ce poate fi adesea departe de valoarea efectivă a bunurilor.
De această situație nu scapă nici recomandările: utilizatorii trebuie să fie foarte atenți la natura și caracteristicile bunurilor pe care le expediează și să analizeze opțiunile de asigurare sau transport specializat. În special pentru bunurile fragile, valoroase sau greu de înlocuit, soluția ideală rămâne contractarea serviciilor de transport specializate sau utilizarea unor platforme de curierat și logistică care oferă asigurare în cazul unor accidente.
Ce tipuri de bunuri sunt interzise și cum se depun reclamațiile
Legislația și regulamentele industriei poștale interzic în mod expres expedierea anumitor categorii de bunuri, precum opere de artă, antichități, metale prețioase sau pietre prețioase. Aceste restricții sunt menite să asigure siguranța publică și integritatea infrastructurii și au un rol preventiv în combaterea traficului ilicit sau a altor activități ilegale. Autoritatea atrage atenția că orice încălcare a acestor reguli poate duce la sancțiuni și sancțiuni despăgubitoare, însă verificarea și sancționarea contravențiilor rămân, de cele mai multe ori, în responsabilitatea organele judiciare.
Pentru situațiile în care trimiterile sunt pierdute, deteriorate sau furate, utilizatorii trebuie să depună o reclamație prealabilă la furnizorul de servicii poștale în decurs de șase luni de la data expedierii. În maxim trei luni, aceștia trebuie să primească un răspuns. În cazul în care acest termen nu este respectat, se poate apela la Autoritatea pentru Supravegherea și Reglementarea în Comunicații, pentru depunerea unei plângeri. Cu toate acestea, ANCOM nu are competența să acorde despăgubiri sau să constate contravenții, aceste decizii fiind de competența instanțelor judecătorești.
O piață în continuă ascensiune, cu perspective promițătoare
În ciuda acestor provocări, sectorul serviciilor poștale din România traversează o fază de creștere accelerată. În 2024, traficul de colete a depășit pentru prima dată numărul de trimiteri de corespondență, atingând 335 de milioane față de 267 de milioane. În același timp, investițiile în infrastructură și tehnologie au atins pragul de 500 de milioane de lei, concentrându-se în special pe dezvoltarea logisticii pentru colete și instalarea de sisteme automate de sortare.
Creșterea numărului de centre automate, care au ajuns la peste 8.200 în întreaga țară, reprezintă un semn clar al diversificării și modernizării sectorului. Aceste evoluții indică atât o adaptare la nevoile unei societăți din ce în ce mai digitalizate, cât și un potențial pentru limitarea pierderilor și îmbunătățirea calității serviciilor.
În viitor, perspectivele industriei poștale românești sunt optimiste, dacă autoritățile vor reuși să reglementeze mai strict și să sprijine investițiile în infrastructură și siguranță. Astfel, se vor putea crea condiții pentru ca expeditorii să-și protejeze mai bine bunurile de valoare și pentru ca utilizatorii să beneficieze de un sistem mai sigur și mai transparent.
Sursa: Mediafax
