Planul ambițios al unei companii de inteligență artificială, dezvăluit recent, scoate la lumină unele dintre cele mai controversate practici din domeniu. În 2024, unul dintre cofondatorii Anthropic a prezentat angajaților o strategie numită intern „Project Panama”, menită să accelereze digitalizarea unei cantități uriașe de cărți fizice. Însă metodele folosite pentru a realiza acest obiectiv au stârnit controverse și ridică întrebări despre limitele etice ale progresului tehnologic.
### Digitalizarea rapidă și metodele controversate
Diferit de inițiative precum Google Books, care scanează și arhivează volume fără a le altera, metoda adoptată de Anthropic s-a bazat pe o abordare extrem de invazivă și rapidă. Pentru a transforma fizicul în digital, compania a achiziționat volume de la magazine de vechituri — de obicei rețeaua de revânzători internaționali de pe piața de second-hand. Pentru facilitarea scanării, cotorul fiecărui exemplar era îndepărtat, transformând cărțile în obiecte inutilizabile.
Potrivit surselor din interior, această metodă a fost păstrată în secret pentru a evita reacții oficiale sau critici publice. În timp ce alte entități se mulțumeau să scanese volume fără a le deteriora, Anthropic a optat pentru un proces rapid și invaziv, care a dus la distrugerea unui număr impresionant de cărți. În procesul de digitalizare, compania și-a propus să construiască baze de date uriașe, esențiale pentru antrenarea modelelor sale de inteligență artificială.
### Contextele legale și dilemele morale
Această strategie a ridicat numeroase semne de întrebare din punct de vedere juridic și etic. În anumite jurisdicții, utilizarea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenament AI poate fi interpretată ca fiind în limitele conceptului de „fair use” (utilizare echitabilă), atâta timp cât scopul este unul transformativ și nu prejudiciază valorile comerciale ale opere, explică specialiștii în drept. Din acest punct de vedere, distrugerea fizică a cărților achiziționate legal pare, cel puțin în teorie, o alternativă legală pentru evitarea riscului de încălcare.
Însă, dincolo de aspectele legale, dilemele morale sunt mult mai complicate. În timp ce compania susține că a evitat utilizarea de materiale ilicite, criticii vad în procesul de distrugere a cărților o practică inacceptabilă din punct de vedere etic, mai ales atunci când se știe că aceste volume pot avea valoare culturală sau educațională, dar sunt considerate inutile pentru dezvoltarea rapidă a tehnologiei. Arbitrul în această dispută rămâne legislația, însă rămâne întrebarea: cât de departe pot merge corporațiile în cursa pentru inovație, în condițiile în care actele lor pot pune în pericol integritatea și patrimoniul cultural?
### Viitorul digitalizării și limitele acesteia
Deși aceste practici rămân în mare măsură în domeniul speculațiilor, cazul Anthropic aduce în prim-plan un trend îngrijorător în industria tehnologică: obținerea rapidă de date, chiar dacă asta înseamnă sacrificarea unor valori etice de bază. În ultimele săptămâni, tot mai mulți specialiști și experți în drept cer o reglementare mai strictă în domeniu, pentru a limita practicile de tip „distrugere” sau achiziție ilegală.
În condițiile în care inteligența artificială devine tot mai integrată în societate, responsabilitatea companiilor de a respecta principiile etice nu mai poate fi ignorată. Dacă trendul acesta va continua, s-ar putea ajunge în situația în care procesul de progrese tehnologice să devină și mai transparent, dar și mai etic. Pe de altă parte, există și semnale că unele companii vor merge mai departe, în speranța că orice limită este doar un obstacol temporar în drumul spre inovație.
În final, cazul Anthropic servește ca un semnal de alarmă: progresul nu trebuie să se facă cu orice preț, mai ales când în joc sunt valori fundamentale precum cultura, drepturile de autor și integritatea morală. Într-o lume în care tehnologia evoluează cu rapiditate, echilibrul între inovație și responsabilitate va fi, cu siguranță, un subiect de dezbatere tot mai aprins în anii ce vin.
