România peste media Uniunii Europene în privința populației care nu își poate asigura încălzirea locuinței în 2024
Într-un an în care criza energetică continuă să afecteze întreaga Europă, situația în România rămâne complicată, iar problemele legate de accesul la încălzire devin din ce în ce mai presantă. În 2024, aproape unul din zece cetățeni ai Uniunii Europene nu reușește să își păstreze locuința suficient de caldă, o cifră care reflectă dificultățile grave cu care se confruntă multe state în asigurarea confortului termic pentru populație. Însă, printre țările cele mai afectate se află și România, unde povara lipsei accesului la încălzire adecvată este considerabil mai mare decât media europeană.
România, peste media europeană de insecuritate termică
Potrivit datelor recente, în 2024, 9,2% din populația Uniunii Europene nu a reușit să mențină condițiile de încălzire adecvate în locuințe. În acest peisaj european sumbru, România se detașează cu un procent alarmant: peste 13% dintre români au probleme în asigurarea căldurii în gospodării. Această diferență semnificativă evidențiază diferențele economice, sociale și infrastructurale existente între statele membre, dar și impactul sezonului rece, într-un context în care prețurile la energie rămân foarte volatile.
Specialiștii avertizează că situația din țara noastră trebuie privită cu seriozitate, întrucât lipsa încălzirii corespunzătoare duce nu doar la disconfort, ci și la complicații grave pentru sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile, precum vârstnicii și copiii. Pentru mulți români, problemele legate de accesul la energie termică nu reprezintă doar o chestiune de confort, ci o realitate dureroasă dictată de lipsa resurselor și de condițiile socio-economice precare.
Factorii care amplifică dificultățile în asigurarea încălzirii
Reducerea accesului la încălzire nu poate fi explicată doar prin fluctuțiile prețurilor energetice, ci și prin probleme structurale ale sistemului de locuire. În rural, situația este critică, multe case fiind construcții vechi, izolate slab sau complet nereabilitate. La nivel urban, temperaturile extrem de scăzute și creșterea consumului de energie din cauza nevoii de a combate frigul au dus la o presiune suplimentară asupra familiei românești.
Agențiile guvernamentale și organizațiile nonguvernamentale avertizează că nu se poate rezolva această problemă doar prin ajutoare temporare. Este nevoie de politici pe termen lung, care să vizeze eficientizarea infrastructurii, modernizarea locuințelor vechi și sprijin pentru consumatorii vulnerabili. În același timp, criza energetică globale a agravat dificultățile, creând un cerc vicios: prețurile mari limitează accesul, iar situațiile de criză accentuează vulnerabilitatea populației.
Perspective și măsuri pentru reducerea gap-ului
Autoritățile europene și naționale încearcă să găsească soluții pentru reducerea procentului populației care trăiește în condiții termice precare. În plus față de măsurile de sprijin social, accentul se pune pe investiții în reabilitarea termică a clădirilor și în dezvoltarea unei piețe energiei regenerabile. Planurile de redresare și reziliență ale României prevăd alocări semnificative pentru modernizarea locuințelor, dar implementarea acestora devine o provocare majoră.
De asemenea, există o tendință crescândă de conștientizare a importanței măsurilor sustenabile, în încercarea de a reduce dependența de combustibili fosili și de a satisface nevoile energetice ale cetățenilor. În același timp, creșterea prețurilor la energie și temperaturile extrem de scăzute din ultimele săptămâni subliniază urgentitatea adoptării unor măsuri eficiente pentru protejarea populației vulnerabile.
Pe măsură ce sezonul rece avansează, toate ancorele indică faptul că problema accesului la încălzire în România nu va putea fi soluționată rapid, dar necesara schimbare trebuie să fie prioritară pentru a preveni crize umanitare și a asigura condiții decente de trai pentru toți cetățenii. Într-un context global de instabilitate energetică, eforturile pentru a asigura încălzirea locuințelor reprezintă o misiune esențială atât pentru guverne, cât și pentru comunități, dacă dorim să evităm o creștere a numărului de persoane vulnerabile în următorii ani.
