Conform Digi24: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a reclamat fapte deosebit de grave descoperite în urma unor verificări oficiale privind dosarul ce vizează presupuse angajări fictive la DSU. Potrivit lui Arafat, aceste verificări au confirmat că procurorul ar fi creat artificial competența în dosar, invocând o împrejurare de fapt „plăsmuită”. Această constatare ar submina întregul dosar, relevând o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu legea.
Acuzatii de manipulare a competenței
Pe baza acestor premise considerate artificiale, Arafat susține că procurorul ar fi desfășurat urmărirea penală in rem timp de peste un an, fără ca persoanele vizate să fie informate și fără să-și poată exercita drepturile procesuale. Mai mult, aceleași susțineri ar fi fost utilizate pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu un grad ridicat de intruziune, desfășurate pe o perioadă de aproape șase luni.
Escaladarea măsurilor nu s-ar fi oprit aici, procurorul solicitând și autorizarea unor percheziții domiciliare împotriva persoanelor vizate. Judecătorul de la Curtea de Apel ar fi constatat caracterul disproporționat al solicitărilor și le-ar fi respins. Răspunsul în loc să accepte controlul de legalitate, ar fi fost dispunerea ridicării silite a telefoanelor mobile de la toți cei 13 vizați, obținând astfel pe altă cale ceea ce instanța refuzase. Arafat consideră că aceste împrejurări descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor pentru competență, ascunderea urmăririi penale, utilizarea unor susțineri nereale pentru măsuri intruzive și încercarea de a ocoli controlul judiciar.
Acest mod de acțiune angajează răspunderea procurorului și ridică întrebări fundamentale privind utilizarea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice și financiare considerabile ar fi fost consumate pentru un dosar construit pe premise false, în loc să fie direcționate către combaterea infracționalității reale. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și duce la restrângerea drepturilor fundamentale, răspunderea trebuie asumată conform legii.
Percheziții și acuzații anterioare
Pe 27 martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul DSU într-un dosar ce viza presupuse angajări fictive. Raed Arafat a declarat atunci că este o anchetă in rem, iar DSU a precizat că anchetatorii au solicitat documente relevante, urmând a fi transmise, și au ridicat telefoane mobile ale unor angajați. Ulterior, Arafat a infirmat categoric existența unor posibile angajări fictive și și-a reafirmat disponibilitatea de a colabora, subliniind că adevărul trebuie stabilit pe baza faptelor și documentelor.
În 21 aprilie, șeful DSU a fost audiat la secția militară a DNA, în cazul achiziționării unui elicopter în 2017, pentru care nu s-ar fi plătit TVA. Arafat și-a reiterat disponibilitatea de a colabora, dar a reclamat lipsa unor elemente concrete care să indice fapte penale. El a acuzat o campanie de discreditare, cu consecințe asupra mecanismelor de intervenție în situații de urgență, considerând că extinderea investigațiilor asupra sa, în absența unor indicii reale, ridică semne de întrebare serioase privind temeinicia și proporționalitatea lor. Prejudiciul presupus în acest caz s-ar ridica la aproximativ un milion de euro.
Sursa: Digi24
