Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a solicitat autorităților clujene să modifice denumirea străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, argumentând că aceste numiri ar încălca prevederile Legii nr. 241/2025, cunoscută drept Legea Vexler, care interzice promovarea persoanelor asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității. Demersul vine într-un context în care dezbaterile despre valorile trecutului și modul în care acestea trebuie reprezentate în spațiul public revin constant în vizorul opiniei publice și al autorităților.
### Presiuni pentru schimbarea denumirii, argumente din lege
Organizația arădeană susține că numirea străzii Radu Gyr și a bibliotecii după personalități precum poetul și publicistul Radu Gyr și Octavian Goga, deși figurează în lista celor care au avut importante contribuții culturale, ar deveni problematice în contextul normelor legale recente. Legea Vexler, adoptată pentru a combate glorificarea trecutului totalitar, stipulează clar că numele şi simbolurile promovate trebuie să fie conform anumitor criterii, pentru a evita perpetuarea ideologiilor de extremă dreapta sau comunistă.
Președintele asociației a declarat că această inițiativă nu are ca scop renunțarea la monumente sau la personalități locale, ci doar la evitarea gloriificării sau asocierea cu trecuturi controversate. “Noi solicităm respectarea legii, iar dacă aceste denumiri contravin prevederilor legale, ele trebuie schimbate pentru a evita orice interpretare greșită sau utilizarea în contexte care pot domingo valorile democratice și respectul pentru drepturile minorităților,” a explicat reprezentantul organizației.
### Reacții și implicații pentru scena politică și culturală
Deși această propunere nu a fost încă oficial avizată, ea a generat deja ample dezbateri în rândul opiniei publice și ale politicii locale. Susținătorii denumirii tradiționale consideră că aceste personalități trebuie păstrate în memoria colectivă, chiar dacă unele dintre activitățile sau opiniile lor ar putea fi discutabile în context modern. În schimb, criticii afirmă că glorificarea anumitor figuri din trecut poate alimenta ideologii extremiste sau intolerante și trebuie să fie reevaluată în lumina valorilor actuale.
Executivul local clujean se află în postura de a hotărî dacă va urma recomandările și solicitările organizațiilor civice sau dacă va trece peste acestea, menținând denumirile actuale. Decizia va avea implicații notabile asupra modului în care orașul celebrează istoria și valorile sale culturale, dar și asupra unei eventuale recalibrări a memoriei publice în contextul modern.
### Perspective și provocări pentru viitor
Nu este pentru prima dată când simbolurile și denumirile din spațiul public sunt puse sub semnul întrebării în România, în ultimele decade fiind intens dezbătute rămășițele regimurilor totalitare. În cazul de față, problema se complică dat fiind sentimentul ambiguu pe care îl au localnicii față de aceste personalități; unii le consideră importante pentru patrimoniul cultural, alții însă le critică pentru eventuale conexiuni cu ideologii periculoase.
Deocamdată, toți ochii sunt asupra deciziei autorităților clujene, care trebuie să cânte un echilibru delicat între respectarea legii și sensibilitățile cetățenilor. În cazul în care denumirile vor fi schimbate, acest proces va reprezenta un pas important în procesul de reevaluare a istoriei locale și naționale, dar și o măsură clară de promovare a valorilor moderne, democratice și tolerante. Rămâne de văzut dacă alte orașe vor urma exemplul și dacă, înfruntând trecutul, România va reuși să construiască o memorie colectivă mai responsabilă în rapport cu valorile europene și democratice ale secolului XXI.
