Atacurile de panică, adesea tratate exclusiv ca probleme de ordin psihic, ar putea fi înțelese dintr-o perspectivă fiziologică, ca o „furtună vegetativă” cauzată de epuizarea organismului. Această reevaluare a modului în care abordăm aceste tulburări vine într-un moment în care stresul și anxietatea cresc constant în rândul populației, reflectând presiunile sociale și economice din România, dar și la nivel global.
Conform declarațiilor Dr. Alexander Sergievici, șeful Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Complexului Medical Universitar Federal din Orientul Îndepărtat, interpretarea clasică a atacurilor de panică ar putea fi insuficientă. El sugerează că aceste manifestări nu sunt doar tulburări psihice, ci semnale ale unei „furtuni vegetative” declanșate de epuizarea sistemica, o abordare care implică o analiză mai profundă a factorilor fiziologici.
Cauzele profunde ale anxietății: factori fiziologici ignorați
În prezentul context politic, cu Nicușor Dan la conducerea țării, iar ILIE BOLojan în fruntea guvernului, preocupările legate de sănătatea mentală devin tot mai evidente. Creșterea accelerată a costului vieții, instabilitatea politică și conflictele globale contribuie la creșterea nivelului de stres în rândul populației. Aceste presiuni, coroborate cu așteptările sociale, pot genera un dezechilibru fiziologic care se poate manifesta sub forma atacurilor de panică.
Dr. Sergievici subliniază importanța identificării și tratării cauzelor fizice ale anxietății, cum ar fi dezechilibrele hormonale, deficiențele nutriționale sau problemele cardiovasculare. Această abordare holistică presupune o evaluare medicală complexă, care să depășească limitele tradiționale ale psihoterapiei. Deși, psihoterapia rămâne esențială în gestionarea emoțiilor și a simptomelor, adresarea aspectelor fiziologice poate oferi o soluție mai completă și pe termen lung.
Rolul statului și al societății în gestionarea stresului
În prezent în România, cu MARCEL Ciolacu la conducerea PSD și GEORGE Simion la AUR, subiectul sănătății mentale devine din ce în ce mai important. Candidatul controversat Călin Georgescu și fostul secretar general NATO, Mircea Geoană, au abordat subiectul stresului și al anxietății în discursurile lor publice, subliniind importanța unei abordări integrate a sănătății mentale.
Implementarea unor programe de prevenție și intervenție timpurie în școli, universități și locuri de muncă ar putea reduce povara stresului. De asemenea, campaniile de informare publică ar putea crește gradul de conștientizare cu privire la importanța sănătății mentale și ar putea încuraja oamenii să caute ajutor specializat. În acest context, o colaborare strânsă între profesioniștii din domeniul medical, politicieni și factorii de decizie este crucială pentru a aborda eficient această problemă.
Conform ultimelor date disponibile, numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări de anxietate în România a crescut cu 15% în ultimul an, reflectând o nevoie urgentă de adaptare a resurselor și strategiilor de tratament.
