Anul 2025 a fost marcat de un val de incidente cibernetice fără precedent, iar experții avertizează că acest lucru ar putea deveni noua normalitate în domeniul securității internaționale. Într-un context în care atacurile asupra infrastructurii critice, manipulările electorale și bruiajele GPS devin tot mai frecvente, oficialii și factori de decizie din întreaga lume sunt nevoiți să regândească strategiile de protecție. Perspectiva nu este deloc îmbucurătoare: tendințele arată că amenințările digitale vor avea un impact tot mai direct asupra economiei, securității și chiar vieții cotidiene.
Europa, pe prima linie a războiului cibernetic
De-a lungul ultimilor ani, continentul european s-a confruntat cu un val constant de atacuri informatice, unele extrem de sofisticate. Aproximativ 22% din toate atacurile de tip ransomware din întreaga lume au vizat statele europene, iar numărul incidentelor de tip DDoS – atacuri de refuz al serviciului – a explodat. În 2025 s-au strâns milioane de cazuri în întreaga regiune, iar efectele se resimt treptat asupra economiilor statelor. Conform estimărilor industriei de asigurări, Franța, Germania, Italia și Spania au pierdut împreună circa 300 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, iar acest lucru a consolidat angajamentul guvernelor de a integra securitatea cibernetică în planurile strategice.
Experții avertizează că, în 2026, activitatea cibernetică a actorilor statali va atinge cote și mai periculoase. Rusia, China, Iran și Coreea de Nord sunt considerate principalilor actori care vor intensifica atacurile coordonate, cu scopul de a influența politic, economic și militar. China, de exemplu, continuă operațiunile menite să-și extindă influența globală, concentrându-se pe domeniul semiconductorilor – o industrie vitală în lupta pentru suprematie tehnologică. Rusia, pe de altă parte, pare să-și fi stabilit drept țintă campanii de manipulare a opiniei publice în perioade electorale, mai ales în țările occidentale. În același timp, Iranul intenționează să își intensifice operațiunile de dezinformare în Orientul Mijlociu, utilizând rețele de socializare și alte platforme online.
Uniunea Europeană, pe măsura provocărilor
Pentru a contracara această ofensivă cibernetică tot mai agresivă, Uniunea Europeană a anunțat lansarea unei baze de date comune privind vulnerabilitățile exploatate de hackeri. Această inițiativă vine ca o încercare de a facilita colaborarea intre statele membre și de a eficientiza schimbul de informații, esențial în gestionarea rapidă a atacurilor. Reformele vin într-un moment în care, conform cercetărilor Fortinet, atacurile bazate pe inteligența artificială devin tot mai frecvente, iar agresorii folosesc AI pentru a-și coordona și amplifica operațiunile fără implicare umană directă.
Printre tehnicile ultra-evoluate utilizate de infractori se numără phishing-ul automatizat, vishing-ul cu clonarea vocii – o metodă în care AI imită perfect discursul unor oficiali sau specialiști IT – și tehnici de manipulare a sistemelor AI, cunoscute sub numele de “prompt injection”. Paradoxal, însă, aceeași tehnologie folosită de hackeri va fi utilizată și pentru a crea soluții de apărare, precum analiza rapidă a atacurilor și identificarea codului malițios, devenind un element central în lupta pentru securitatea digitală.
Spațiul devine teren de conflict digital
Un aspect îngrijorător și tot mai evident în 2025 îl reprezintă creșterea numărului de atacuri asupra sateliților și serviciilor de navigație. Sistemele GPS, fundamentale pentru navigația aeriană, maritimă și militară, au fost ținta unor operațiuni frecvente, iar vulnerabilitatea lor devine tot mai clară pe măsură ce hackersii reușesc să bruieze sau să falsifice semnalele transmise. În astfel de condiții, aeronavele, navele și dronele pot fi deviate, iar impactul asupra securității naționale și a economiei globale este considerat extrem de grav.
Specialiștii avertizează că, în viitor, atacurile asupra infrastructurii critice și interferențele GPS vor deveni norme în conflictele moderne. Soluțiile propuse implică criptare avansată, sisteme redundante și cooperare internațională mai strânsă pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a acestor tehnologii. Într-un peisaj geopolitic tot mai tensionat, securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă de tehnologie, ci o componentă esențială a strategiei de apărare a statelor.
În fața unui mediu digital tot mai ostil, guvernele și companiile trebuie să trateze securitatea cibernetică nu doar ca pe o măsură de protecție tehnică, ci ca pe o prioritate strategică, esențială pentru stabilitatea și prosperitatea națională. Perspectivele pentru 2026 indică o intensificare a conflictelor digitale, într-o lumea în care granițele fizice sunt din ce în ce mai ușor de traversat și de manipulată.
