Conform Bursa: Cea de-a 37-a ediție a Academiei Atlantykron s-a desfășurat între 31 iulie și 7 august pe insula „Inelul de Piatră” de la Capidava, sub genericul „Orizonturi. Dincolo de limite”. Evenimentul a reunit peste 250 de participanți, lectori și invitați, cu 16 conferințe susținute de 19 invitați și 30 de cursuri și ateliere. Programul a acoperit teme precum inteligența artificială, energia (eoliană, nucleară, hidrogen), explorarea spațială și programul Artemis, biodiversitatea, cercetarea exploratorie, educația viitorului, literatura science-fiction, fotografia, pictura, muzica și activitățile de aventură. Au avut loc teleconferințe cu NASA și cu cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu.
O comunitate vie pentru cunoaștere și dialog
„Atlantykron nu este doar o tabără sau o academie de vară, ci o comunitate vie care crește de la un an la altul. De 37 de ani, pe Insula Inelul de Piatră, reunim generații diferite în jurul aceleiași pasiuni pentru cunoaștere, creativitate și dialog. Ediția 2026 a demonstrat încă o dată că viitorul se construiește prin întâlnirea dintre știință, tehnologie, cultură, artă și prietenie”, declară Sorin Repanovici, coordonatorul Academiei Atlantykron. Acesta subliniază importanța continuității, menționând participanți care, veniți copii, revin astăzi alături de propriii lor copii, împreună cu cercetători, profesori, scriitori și artiști. Capacitatea de a inspira, de a crea punți între generații și de a transforma curiozitatea în cunoaștere este considerată cel mai valoros rezultat al evenimentului.
Fondatorul Alexandru Mironov a descris proiectul ca pe un experiment educațional de lungă durată, un „falanster cultural care funcționează de 37 de ani”. El a amintit cum un grup de pasionați de SF, din care făcea parte și el, au dorit să iasă din tiparele obișnuite. Repanovici, fost elev și „fanatic SF”, a devenit organizatorul principal. Anual, peste 300-400 de participanți, „tineri de toate vârstele”, iau parte la aproximativ 30 de clase, demonstrând că educația poate ieși din „pereți”. Mulți dintre cei 13.000 de participanți istorici sunt acum cercetători în instituții internaționale.
Teme energetice și provocările climatice
Una dintre temele centrale ale ediției a fost energia. Participanții au discutat despre hidrogen, prin conferința susținută de Dr. Florin Păun, despre viitorul energiei nucleare alături de specialiști ai Nuclearelectrica și despre energia eoliană, prin atelierul „Cum îmblânzim vântul: de la o adiere la megawați”, realizat cu sprijinul Vestas. Atelierul a ilustrat traseul energiei, de la vânt și funcționarea turbinelor eoliene până la transformarea în electricitate și integrarea în rețea. Prezența specialiștilor din domeniul nuclear a adus în discuție și experiența CNE Cernavodă, legând astfel tehnologia matură a energiei nucleare de soluțiile emergente pentru tranziția energetică.
O altă temă importantă a fost relația dintre apă, schimbările climatice și capacitatea societății de adaptare. În conferința „Călătorii în lumea apei: crize, schimbări și reziliență”, Cristian Pitulice a analizat vulnerabilitățile și soluțiile legate de una dintre cele mai valoroase resurse ale planetei. S-a discutat despre influența schimbărilor climatice asupra circuitului apei, de la secetă și fenomene meteorologice extreme la impactul asupra comunităților, agriculturii și ecosistemelor. Reziliența a fost prezentată nu doar ca o capacitate de răspuns la crize, ci și ca abilitatea de a anticipa schimbările și de a construi sisteme mai adaptabile și sustenabile, prin educație, tehnologie și gestionarea responsabilă a resurselor.
Inteligența artificială și explorarea cosmosului
Inteligența artificială (AI) a fost una dintre cele mai prezente teme. Au fost organizate cursuri practice de utilizare a AI, prompt engineering, generare de imagini și animații, precum și dezbateri despre implicațiile etice și sociale. Un mesaj recurent a fost că AI nu trebuie privită doar ca un concurent, ci poate deveni un instrument și un partener de lucru, dacă este înțeleasă și folosită responsabil. Viorel Spînu a susținut conferința „AI-ul nu este un Google mai deștept. Ce este AI-ul de fapt și ce vrea el de la noi în 2026”, iar alte ateliere au explorat utilizarea AI în educație, comunicare, artă și creație digitală.
Cosmosul a rămas o constantă a Atlantykronului. Gen. (r) Dumitru-Dorin Prunariu a dialogat cu participanții printr-o teleconferință dedicată cosmosului ca laborator al viitorului. „Pentru mine, Atlantykron este unul dintre acele locuri rare în care prietenia, curiozitatea și visul de viitor se întâlnesc firesc”, a declarat cosmonautul. Ravi Prakash, inginer NASA Jet Propulsion Laboratory, a susținut tradiționala teleconferință NASA, axată în 2026 pe programul Artemis și viitorul explorării umane a Lunii, prin conferința „De la Curiosity la Artemis: povestea viitorului în construcție”.
Artă, literatură și pregătirea pentru viitor
Arta a completat programul științific, cu expoziția „Basm” a lui Gabriel Grosu, transformând insula într-o galerie în aer liber, și cu ateliere de fotografie coordonate de Adrian Dedu și Heather Anderson. Cultura și literatura au fost reprezentate de întâlnirea „De la Atlantykron la Nemira: 35 de ani de povești și de viitor”, cu scriitorii Florin Chirculescu și Marian Coman, acesta din urmă revenind pe insulă unde a ajuns prima dată în 1993. Editura Pavcon a adus pe insulă peste zece volume și autori în discuții dedicate literaturii science-fiction.
Programul SkillUP 18+, prezentat de Asociația pentru Tineret și Evoluție (ATE), s-a concentrat pe meseriile de astăzi și de mâine, încurajând educația, finalizarea liceului și promovarea Bacalaureatului. „Nu vrem să le spunem tinerilor ce meserie să aleagă. Vrem să-i ajutăm să descopere câte drumuri au, de fapt”, a explicat Maria Socea, președintele ATE. Programul a inclus și activități nautice, radioamatorism, drone, ateliere de supraviețuire, prim ajutor și jocuri de strategie.
Atlantykron continuă să funcționeze ca o academie fără ziduri, unde cunoașterea se transmite direct, iar întrebările despre viitor rămân deschise.
Sursa: Bursa
