Conform Digi24: Senatul României a adoptat o declarație prin care reafirmă dreptul țării de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a Uniunii Europene. Inițiativa, lansată de AUR, solicită Guvernului să clarifice mandatul ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, privind semnarea unui document comun referitor la limitarea dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată în PESC. Documentul adoptat cere, de asemenea, consultarea Parlamentului înainte de asumarea oricărei poziții care ar putea modifica echilibrul decizional în politica externă și de securitate a UE.
Controverse privind mandatul ministrului de Externe
Declarația Senatului subliniază importanța fundamentală a apartenenței României la Uniunea Europeană, dar și dreptul său legitim de a proteja interesele naționale vitale. Se menționează cu îngrijorare participarea ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana-Silvia Țoiu, la demersurile „Grupului de prieteni” privind extinderea votului cu majoritate calificată în PESC. Acest demers, materializat prin semnătura sa pe o scrisoare a 11 miniștri de externe, este considerat o opțiune politică cu consecințe potențial semnificative asupra capacității statului român de a-și proteja interesele naționale.
Prin urmare, Senatul solicită Guvernului demis să oprească imediat orice demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC, prin încetarea participării reprezentanților României la activitățile grupului respectiv. De asemenea, se cere ca România să nu susțină activarea, extinderea sau aplicarea unor mecanisme din tratatele UE care ar duce la extinderea majorității calificate în PESC fără o consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit. Ministerul Afacerilor Externe are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta Parlamentului toate documentele relevante legate de participarea României la „Grupul de prieteni”, inclusiv documentele care au stat la baza aderării, mandatele transmise reprezentanților și orice analiză juridică internă privind consecințele extinderii votului cu majoritate calificată asupra intereselor naționale.
AUR solicită transparență și apărarea suveranității
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat adoptarea în plenul Senatului a declarației privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul politicii externe a UE. Formațiunea consideră că lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent pentru ministrul interimar Oana Țoiu în susținerea extinderii votului cu majoritate calificată este problematică. AUR critică poziția liberalilor, care au votat împotriva declarației, și subliniază că dreptul de veto reprezintă o garanție juridică pentru statele membre, asigurând că deciziile fundamentale nu pot fi impuse împotriva voinței unui stat.
Senatorul AUR, Cristina Dumitrescu, a explicat importanța dreptului de veto, menționând că trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în materie de politică externă și de securitate nu este o simplă modificare tehnică, ci o diminuare a capacității fiecărui stat membru de a împiedica adoptarea unei decizii contrare intereselor sale strategice. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a subliniat că renunțarea la un astfel de instrument de protejare a intereselor naționale nu poate fi decisă fără consultarea reprezentanților aleși ai românilor. El a atras atenția că Parlamentul Național nu a fost înștiințat și nu a aprobat o chestiune de o asemenea importanță, iar cedarea dreptului de veto nu a avut niciodată un mandat popular.
Reacția ministrului interimar de Externe
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a respins categoric declarația AUR, acuzând formațiunea de propagarea de minciuni. Ea a declarat că România nu renunță și nu își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană. Țoiu a precizat că renunțarea la veto nu se poate face peste noapte, fiind necesară unanimitatea și ulterior dezbaterea în parlamentele naționale. Ea a subliniat că scrisoarea semnată de miniștrii de externe menționează doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național, iar dreptul de veto rămâne intact. Ministrul a acuzat AUR că nu ar putea folosi veto-ul României cu ușurință în interesul altor țări și a reamintit că România a stat la poarta Schengen ani de zile din cauza lipsei de curaj de a folosi dreptul de veto în negocieri.
Declarația adoptată în Senat solicită Guvernului demis să clarifice dacă Oana Țoiu a avut un mandat expres pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării dreptului de veto. De asemenea, se cere precizarea dacă semnătura reprezentantului României pe documentul din 1 septembrie 2026 constituie un angajament politic al României de a susține ulterior extinderea votului cu majoritate calificată în PESC și dacă Președintele României a fost informat în prealabil. Declarația a trecut cu 64 de voturi pentru, 29 împotrivă (USR și PNL) și 9 abțineri (UDMR).
Sursa: Digi24
