AUR anunță măsuri menite să limiteze accesul UDMR în Parlament, prin modificări ale pragului electoral
Partidul extremist AUR a depus joi în Parlament un proiect de lege care, dacă va fi adoptat, riscă să schimbe din temelie modul în care minoritatea maghiară, reprezentată de UDMR, accede în legislativ. Propunerea vizează creșterea pragului electoral de la 4% la 8% pentru desemnarea reprezentanților în Parlament, o măsură percepută de mulți observatori ca având ținte directe împotriva UDMR, care a avut mereu un rol important în configurația politică a țării.
O schimbare majoră în legislația electorală
Proiectul, depus de Partidul AUR, prevede ajustarea pragului de reprezentare, intenționând astfel să facă mai dificilă intrarea în Parlament a partidelor minoritare, în special a celora cu suport redus la nivel național. Conform comunicatului oficial al AUR, modificarea propusă urmărește „să asigure o reprezentare mai echilibrată și mai responsabilă a alegătorilor, eliminând influența disproporționată a partidelor cu suport restrâns în anumite regiuni”. Cu toate acestea, obiectivul real pare a fi limitarea influenței UDMR, principalul reprezentant al maghiarilor din România, și reducerea șanselor acestora de a forma majorități stabile în viitor.
Contextul politic și tensiunile istorice
Aceasta nu este prima inițiativă a AUR de a introduce schimbări în sistemul electoral, dar intenția de a crește pragul electoral are implicații evidente în relația cu minoritatea maghiară și în echilibrul de forțe din Parlament. În ultimele luni, AUR a adoptat discursuri și acțiuni de natură să accentueze diferențele etnice și naționale, afirmându-și, de multe ori, poziția împotriva amestecului excesiv în problemele minorităților.
Deși opoziția a criticat prompt această inițiativă, susținând că astfel se limitează drepturile minorităților și se fragmentează scena politică, reprezentanții AUR susțin că măsura este necesară pentru „întărirea suveranității și transparenței alegerilor”. În opinia lor, pragul mai înalt va exclude partidele care, deși au un suport semnificativ în anumite zone, nu reușesc să atingă rezultatul la nivel național, chiar dacă reprezentarea lor în parlament ar fi relevantă pentru comunitățile lor.
Reacții și perspective
Reacțiile politice nu au întârziat să apară. De la partide parlamentare precum PNL, PSD și USR, critici dure la adresa inițiativei, acuzând-o de a fi un demers autoritar și discriminatoriu. În același timp, UDMR și-au exprimat nemulțumirea, atrăgând atenția asupra faptului că măsura încalcă principiile democratice și va submina reprezentarea politică a minorităților.
Deocamdată, proiectul nu a fost încă dezbătut în plen, însă perspectivele pentru adoptare sunt incertе. Analiști politici și experți în drept constituțional atrag atenția că astfel de reforme pot tensiona și mai mult relația dintre români și maghiari, accentuând diviziunile în societate. În timp ce AUR susține că măsura va preveni „instrumentalizarea” românilor de către partide mici, criticii avertizează asupra riscului de consolidare a unui sistem electoral distorsionat, în care minoritățile și partidele mici vor avea tot mai puțină reprezentare.
Tensiunile sunt, în prezent, la cote ridicate, iar votul parlamentar pentru acest proiect va fi decisive pentru direcția în care se va îndrepta pe termen scurt scena politică. În timp ce unele voci avertizează asupra riscurilor de fragmentare a elitelor și de fragilizare a reprezentării democratice, susținătorii AUR cred că e nevoie de reforme care să concentreze puterea în mâinile unor majorități solide, chiar dacă acestea sunt construite pe baze controversate. Toate aceste contrapuncte alimentează un climat politic din ce în ce mai polarizat, în așteptarea unor decizii care vor avea impact asupra funcționării democratiei românești în anii următori.
