Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) menține ferm traseul autostrăzii București-Alexandria, ignorând contestațiile venite din partea organizațiilor de mediu și a arheologilor. Decizia a fost comunicată ca răspuns la solicitarea unei publicații de știri, unde CNAIR a explicat că traseul a fost stabilit în urma unei analize detaliate. Reacția vine după ce proiectul a fost criticat dur pentru potențialele daune aduse sitului arheologic Argedava și pădurilor din zonă.
Reacțiile la traseul autostrăzii
Noua autostradă A6, București-Alexandria, a stârnit controverse majore. Criticii, inclusiv arheologi și organizații de mediu, au susținut că proiectul va distruge situl istoric Argedava, cunoscut ca cetatea lui Burebista, și va defrișa vaste suprafețe de pădure. Arheologul Nona Palincaș a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva Ministerului Culturii și a celor implicați în studiul de fezabilitate. Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu emis în martie de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Criticile vizează direct traseul autostrăzii, care traversează zonele de protecție ale cetății Argedava și mai multe păduri. Arhedava este un sit arheologic de importanță majoră, unic în sudul țării și în Valea Argeșului. Reprezentanții societății civile au subliniat valoarea istorică inestimabilă a zonei și nevoia stringentă de protejare.
Argumentele CNAIR pentru menținerea traseului
CNAIR a explicat că traseul autostrăzii a fost determinat printr-o analiză complexă, cu mai multe etape. În prima etapă au fost evaluate mai multe variante de traseu, analizate în funcție de diverse criterii. Scopul a fost de a selecta cele mai bune opțiuni, care au fost detaliate ulterior. Etapa a doua a presupus o analiză aprofundată a variantelor selectate, luând în considerare impactul pe termen lung, costurile, eficiența și viabilitatea socială.
Evaluarea a inclus impactul asupra mediului, aspecte socio-economice, costurile de construcție și mentenanță, siguranța și accesibilitatea, viabilitatea tehnică, patrimoniul cultural și acceptabilitatea socială. CNAIR a menționat că au fost luate în considerare și obiecțiile comunităților locale, ale autorităților și grupurilor de interese. Conform CNAIR, varianta actuală a fost selectată datorită scorului cel mai mare obținut la evaluarea multicriterială.
Compensații pentru defrișări și protejarea sitului
CNAIR a precizat că autostrada București – Alexandria este inclusă în Master Planul General de Transport al României pentru perioada 2021-2030, dar doar pentru etapa de pregătire. Compania a subliniat că a urmărit minimizarea ocupării terenurilor din fondul forestier. Impactul direct se va limita la amprenta necesară lucrărilor, fără a genera fragmentarea habitatelor.
Pentru atenuarea eventualelor efecte asupra fondului forestier, vor fi plantate perdele forestiere cu o lungime totală de 67,025 km, pe o suprafață de circa 62,55 ha, cu specii adaptate condițiilor locale. Suprafața de pădure afectată este de aproximativ 26,12 hectare. Conform CNAIR, situl arheologic Argedava nu va fi afectat, iar zona de protecție a acestuia a fost extinsă pentru a preveni orice daune accidentale. Construcția autostrăzii se va desfășura în zona de protecție a sitului, în lunca Argeșului, nu pe promontoriu.
În răspunsul adresat, CNAIR a menționat că nu intenționează să modifice traseul, considerând că varianta actuală este rezultatul unui proces de evaluare riguros, justificată prin argumente tehnice, economice și de mediu.
