Criza termoficării din București escaladează: peste 4.000 de apartamente pun în pericol confortul locatarilor în această iarnă
Bucureștiul se confruntă, din nou, cu o situație critică în ceea ce privește furnizarea agentului termic, probleme ce amenință mii de locuințe și viețile locatarilor din mai multe sectoare ale capitalei. Situația s-a agravat joi, 5 februarie, când analiza parametrilor de livrare proveniți de la cea mai mare centrală de energie termică a orașului, CET București Sud, a evidențiat o avarie majoră care afectează aproape 4.000 de apartamente. Această criză a avut ca rezultat o reducere semnificativă a temperaturii agentului termic, blocând sau reducând drastic căldura în multe zone ale capitalei.
Situația dezastruoasă a sistemului de termoficare din București
Potrivit datelor obținute prin aplicația Termoenergetica, care monitorizează în timp real sistemul de distribuție, jumătatea de est și de sud a orașului se află într-un stadiu de avarie avansată. În total, peste 36% dintre imobile, adică aproximativ 3.354 de blocuri, primesc agent termic insuficient pentru a asigura confortul locatarilor, în timp ce alte 5,9%, adică 541 de clădiri, sunt complet fără căldură. Acest nivel alarmant plasează această iarnă pe primul plan al celor mai dificile perioade din istoria recentă a sistemului de termoficare din București.
Discrepanțele dintre necesarul de temperatură și ceea ce livrează efectiv centrala CET Sud sunt evidente și extrem de grave. În timp ce consumatorii solicită la punctele termice temperaturi cuprinse între 88 și 92 de grade Celsius pentru a asigura un confort minim, sistemul produce și livrează un agent termic cu o temperatură de doar 75 de grade Celsius. În zonele de extindere ale rețelei, precum Pantelimon, Colentina sau cartierele din proximitatea Aviației, aceste temperaturi scad și mai mult, uneori sub 60-55 de grade Celsius, ceea ce face imposibilă funcționarea corespunzătoare a punctelor termice.
De ce s-a ajuns în această situație?
Specialiștii pun această criză pe seama vechimii rețelei de distribuție și a deficiențelor în întreținere, dar în spatele problemelor tehnice se află și probleme mai profunde, relatează sursele apropiate de domeniu. Conductele vechi, unele având peste 40 de ani, pierd constant temperatură în transport, reducând semnificativ eficiența sistemului. La intrarea în punctele termice, agentul termic ajunge la temperaturi mult mai mici decât cele cerute pentru a putea fi apoi transferat către caloriferele blocurilor, creând astfel o situație de nesiguranță pentru confortul locatarilor.
Criza devine și mai pronunțată în zonele periferice sau mai „îndepărtate” de centrala CET Sud, unde rețelele de distribuție dezavantajate suferă din cauza coruperii infrastructurii și a lipsei de investiții recente.
Impactul în zona de cartiere
Sectorul 2 se află în prim-plan, fiind cel mai afectat, cu puncte termice din zone precum Șoseaua Pantelimon, Colentina sau Doamna Ghica neputând să asigure parametrii minimi de funcționare. În aceste zone, mulți locatari rămân fără apă caldă și căldură, fiind nevoiți să suporte temperaturi exterioare extrem de scăzute. Situația este similară și în Sectorul 3, unde cartierele Titan, Dristor sau Camil Ressu sunt în stare de alertă. Conducerea companiei de termoficare a anunțat remediarea problemelor până vineri, 6 februarie, dar dacă acest lucru va fi posibil depinde în mare măsură de revenirea sistemului la parametrii normali, lucru de care nu se poate avea încă certitudini.
În Sectorul 4, cartiere precum Tineretului și Văcărești au rămas fără un flux adecvat de agent termic, provocând nemulțumiri și disconfort pentru mii de locuitori. Punctele termice din aceste zone nu pot încă să asigure temperatura necesară pentru încălzire și apă caldă.
Problema profundă a corupției și a managementului defectuos
Dincolo de situația tehnică, criza energiei termice din București are și rădăcini adânci în corupție și management defectuos. Direcția Națională Anticorupție a anunțat recent finalizarea unui dosar penal privind acuzații de luare de mită care vizează fosta conducere a companiei Electrocentrale București. În acest dosar, doi foști directori, Claudiu Crețu și Cristian Zamfiroi, sunt acuzați că ar fi primit sume de peste 40.000 de lei pentru a facilita plățile și pentru a accelera anumite operațiuni financiare. Procurorii susțin că aceste practici au contribuit la diluarea resurselor destinate întreținerii și modernizării infrastructurii, agravând astfel situația de pe teren.
Apariția acestor probleme în sistemul de energie termică vine pe fondul unor probleme cronice de corupție și de planificare. Într-un moment în care Bucureștiul are nevoie urgentă de soluții pentru a face față frigului, problemele din spatele robinetelor par să fie doar vârful iceberg-ului.
Pe fondul acestei crize, autoritățile și specialiștii sunt nevoiți să găsească rapid răspunsuri pentru remedierea defecțiunilor, însă perspectiva rămâne incertă. Lipsa investițiilor, vechimea mare a infrastructurii și implicarea unor factori corupți continuă să amenințe stabilitatea acestui sistem vital pentru locuitorii capitalei, având potențialul de a genera în continuare cortină de fum peste confortul și siguranța celor care trăiesc și muncesc în București.
