Conform Economistul.ro: Dificultăți în stabilirea angajatorului și a contribuțiilor sociale în aviație
Autoritățile europene de control au identificat probleme complexe legate de contractele de muncă în sectorul aviatic, unde identificarea angajatorului real și a statului competent pentru plata contribuțiilor sociale devine adesea dificilă. Natura transfrontalieră a operațiunilor, utilizarea intermediarilor și schimbarea frecventă a bazelor de operare complică aplicarea corectă a legislației muncii și a securității sociale.
Pseudo-independența și structurile contractuale ambigue
Un număr semnificativ de autorități din statele membre UE au raportat cazuri de personal navigant clasificat drept independent, deși activitatea reală sugera o relație de subordonare față de o companie. Această „pseudo-independență” ridică semne de întrebare cu privire la evaziunea contribuțiilor sociale și la protecția lucrătorilor. Autoritățile au întâlnit frecvent angajări prin agenții de muncă temporară, prestări directe de servicii sau prin intermediari, precum și transferuri temporare între baze sau operațiuni de tip „wet lease”.
Conform unui sondaj efectuat de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), 46% dintre autoritățile participante au semnalat nerespectarea regulilor privind securitatea socială în transportul aerian comercial. De asemenea, 36% au întâlnit lipsa certificatelor PD A1, documente esențiale pentru determinarea sistemului de securitate socială aplicabil. Situații în care personalul navigant era prezentat contractual ca independent, dar activitatea desfășurată corespundea mai degrabă unei angajări, au fost raportate în țări precum Belgia, Spania, Franța, Lituania și Polonia.
Provocări în aplicarea legislației privind detașarea
Regulile privind detașarea personalului navigant adaugă un strat suplimentar de complexitate. Nu orice zbor transfrontalier este considerat detașare, iar analiza depinde de legătura efectivă a muncii cu teritoriul respectiv. Probleme apar și în cazul mutărilor temporare între baze, care pot influența legislația muncii aplicabilă, condițiile de remunerație și timpul de lucru.
Statele membre au implementat derogări specifice pentru personalul navigant, soluțiile variind semnificativ. De exemplu, în Belgia, regulile privind detașarea nu se aplică în general personalului navigant care efectuează zboruri internaționale, cu excepții pentru operațiunile de cabotaj. Franța, pe de altă parte, impune aplicarea legislației locale dacă activitatea este desfășurată stabil, obișnuit și continuu pe teritoriul francez. Aceste diferențe legislative creează confuzie pentru companii și autorități, deoarece același tip de activitate poate necesita o analiză diferită în funcție de contextul specific.
Importanța „home base” și verificarea activității reale
Pentru determinarea aplicabilității sistemului de securitate socială, conceptul de „home base” este crucial. Aceasta reprezintă locul desemnat de operator de unde membrul echipajului își începe și încheie în mod normal activitatea. Cu toate acestea, inspectorii trebuie să verifice dacă baza declarată de companie corespunde modului în care echipajul își desfășoară efectiv activitatea. Accesul la programele de zbor, roster-ele de serviciu și datele operaționale devine astfel esențial.
Raportul ELA subliniază că structurile contractuale atipice sau schimbarea bazelor nu constituie în sine fraude. Problemele apar atunci când aceste aranjamente ascund relația reală de muncă sau împiedică stabilirea corectă a contribuțiilor și drepturilor lucrătorilor. În acest sens, ELA recomandă clarificarea conceptelor utilizate în sector și o mai bună colaborare între inspectoratele muncii, instituțiile de securitate socială și autoritățile aeronautice, acestea din urmă deținând date operaționale vitale pentru verificarea bazelor și a deplasărilor echipajelor.
Sursa: Economistul.ro
