Bacteria scarlatinei, responsabilă pentru o infecție contagioasă ce a cunoscut o revenire în ultimii ani, a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia. Descoperirea, realizată de cercetători italieni, sugerează că această boală exista în Americi cu mult înainte de contactul cu europenii. Studiul, publicat în revista Nature Communications, aduce noi informații despre evoluția și răspândirea acestei bacterii.
O descoperire inopinată
Cercetătorii de la Eurac Research din Italia au analizat rămășițe umane mumificate natural din Bolivia. Frank Maixner, directorul Institutului pentru Studierea Mumiilor, a precizat că nu căutau în mod specific acest agent patogen. Echipa a abordat studiul genetic al mumiilor într-un mod deschis, investigând nu doar ADN-ul uman, ci și pe cel al microorganismelor prezente în rămășițe.
Mumia, aparținând unui tânăr de origine indigenă, a fost datată între anii 1283 și 1383, perioadă cunoscută sub numele de perioada intermediară târzie. Analiza unui dinte al individului a dezvăluit urme de ADN aparținând mai multor bacterii, inclusiv Streptococcus pyogenes, bacteria care cauzează scarlatina. Având în vedere importanța medicală actuală a acestui agent patogen, cercetătorii au decis să îl studieze în detaliu. Craniul individului provenea dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia.
Reconstruirea genomului antic
Pentru a reconstrui genomul antic, echipa a folosit o metodă numită asamblare de novo. Aceasta presupune reconstruirea genomului de la zero, fără a se baza pe un model de referință modern. Microbiologul Mohamed Sarhan a explicat că această metodă are un avantaj major: cercetătorii nu sunt influențați de referințe moderne și pot descoperi informații complet noi, inclusiv variante genetice care nu mai există astăzi.
Conservarea excepțională a ADN-ului, datorată condițiilor reci și uscate din zonele înalte ale Boliviei, a permis reconstruirea unui genom aproape complet. Echipa a descoperit că bacteria antică conținea multe dintre genele patogene întâlnite la variantele moderne de Streptococcus pyogenes. Guido Valverde a subliniat importanța acestor descoperiri.
În plus, cercetătorii au identificat aceeași bacterie și în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani. Au descoperit, de asemenea, specii înrudite de Streptococcus în rămășițe de gorile din Africa, datând de circa 200 de ani.
Analiza genetică sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani, perioadă ce coincide cu apariția comunităților umane mai dense.
Sursa: Descopera
