Primăriile de sector din București, obligate să prezinte proiecte concrete pentru a primi fonduri publice în 2026
Situația financiară a Capitalei se complică în contextul recentelor modificări legislative, care impun primăriilor de sector să își justifice investițiile cu proiecte concrete pentru a obține alocări de fonduri de la bugetul general al orașului. Măsura recent adoptată de Parlament, parte a unui amendament la legea bugetului pentru anul viitor, aduce în prim-plan o schimbare majoră în modul de distribuire a resurselor financiare, plasând Primăria Capitalei în postura de centru decizional, pe baza proiectelor și nu a deciziilor guvernamentale.
Bucureștiul devine „centrul” al repartizării fondurilor
Astfel, pentru prima dată în ultimii ani, modul în care fondurile pentru bugetele locale ale sectoarelor vor fi distribuite depinde în totalitate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Potrivit noii legi, 14% din impozitul pe venit estimat pentru 2026 va fi direcționat automat către bugetul Primăriei Generale, care apoi are responsabilitatea să-l redistribie între sectoare în funcție de proiecte. Restul de 85% din aceste fonduri, în schimb, va fi distribuit pe baza unor proiecte concrete, puse la punct și aprobat în cadrul CGMB, ceea ce schimbă radical precedentul sistem de alocări, în care guvernul decidea în mod central aceste sume.
Legea stipulează că primăriile de sector trebuie să prezinte în termen de maximum 2 zile lucrătoare cereri pentru repartizarea fondurilor. Ulterior, aceste cereri vor fi analizate și aprobate în același interval scurt, urgentând procesul de alocare și evidențiind accentul pus pe transparență și claritate în gestionarea resurselor publice.
Impactul referendumului: Bucureștiul devine decizional
Această măsură vine ca o aplicare temporară a unui referendum inițiat de actualul primar general, Nicușor Dan, cu doi ani în urmă. În 2021, peste 65% dintre bucureșteni au fost de acord ca modul de repartizare a taxelor și impozitelor între Primăria Generală și primăriile de sector să fie decis exclusiv de către CGMB, în schimbul deciziilor centralizate de guvern. De atunci, ideea de a da mai multă autonomie decizională administrației locale a prins rădăcină, iar această lege pare să consolideze această viziune, mai ales în contextul în care primăriile de sector trebuie să vină cu planuri concrete pentru a-și justifica finanțările.
Sumele destinate sectorului 4, un exemplu de excepție
Printre prevederile de interes, se află și alocarea a 150 de milioane de lei pentru Primăria Sectorului 4, o sumă destinată exclusiv continuării unor proiecte majore deja în derulare, precum construirea unui pasaj rutier la intersecția străzilor Ion Iriceanu și Turnu Măgurele sau reabilitarea spațiilor publice de la Piața Unirii. Această decizie survine în condițiile în care, în condiții obișnuite, fondurile pentru investiții sunt repartizate uniform, însă, în cazul Sectorului 4, suma vine ca o excepție, pentru a asigura continuitatea proiectelor.
Este important de menționat că aceste proiecte sunt parte a eforturilor locale de modernizare, dar și de dezvoltare urbanistică, în contextul în care sectorul și-a propus de ani buni să își optimizeze infrastructura, de la piste pentru bicicliști la pasaje peste aglomeratele artere principale.
Perspective și critici
Deși această nouă legislație aduce un plus de autonomie și transparență în alocarea fondurilor, ea ridică și întrebări despre capacitatea primăriilor de sector de a veni cu proiecte solide și fezabile în timp scurt, mai ales în condițiile în care majoritatea administrațiilor locale se confruntă cu resurse insuficiente și cu capacități administrative variabile. În plus, în contextul actual politic, departajarea finanțărilor poate vira către lupte birocratice și mici favoruri locale, dacă nu se impune o monitorizare strictă.
Pe termen scurt, însă, aceste măsuri indică o intenție clară de a implicara mai mult administrațiile locale în gestionarea resurselor și în prioritizarea proiectelor de infrastructură, în speranța că bugetele vor fi folosite mai eficient și mai transparent. Rămâne de urmărit însă dacă aceste schimbări vor produce efectele dorite în timp, odată cu implementarea practicilor noi de repartizare a resurselor și dacă primăriile de sector vor reuși să devină, în sfârșit, adevărați parteneri în planificarea și dezvoltarea capitalei.
Sursa: Buletin.de
