Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, clarifică situația barajului Mihăileni: „Suntem implicați în un scandal populist”
Amplasat pe râul Crișul Alb, barajul Mihăileni a devenit, recent, centrul unui scandal politică și juridic, alimentat de acuzații și de informații tendențioase referitoare la stadiul și siguranța lucrărilor. În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a încercat să aducă clarificări și să liniștească temerile legate de riscurile în continuare pentru această lucrare de infrastructură vitală pentru modul de apărare împotriva inundațiilor.
Starea reală a barajului Mihăileni: lotul juridic și funcționarea curentă
Ministrul a punctat ferm faptul că, din anul 2022, lucrările de construcție ale barajului au fost finalizate în proporție de 100%, iar în prezent acesta îndeplinește rolul pentru care a fost proiectat: protejează populația și terenurile din aval de inundații. În ultimii doi ani, barajul a reținut peste 5,5 milioane de metri cubi de apă, prevenind astfel inundații masive ce ar fi putut afecta circa 17.000 de oameni. „A spune că rolul de oprire a inundațiilor astăzi este blocat este o minciună,” a afirmat Buzoianu, răspunzând direct acuzațiilor ce s-au vehiculat în spațiul public.
Contextul legal al proiectului a fost, însă, unul complicat înainte ca lucrările să fie finalizate. O instanță din Cluj a anulat un aviz de mediu emis în 1987, considerându-l depășit și vulnerabil din punct de vedere juridic, fapt care a generat controverse și suspiciuni cu privire la legalitatea întregii construcții. Însă, ministrul a explicat că această anulare nu înseamnă oprirea sau pericolul iminent al barajului, ci doar faptul că documentele trebuie refăcute pentru a fi în concordanță cu legislația actuală. „O instanță a anulat un aviz mai vechi de 40 de ani. Nu Ministerul Mediului, o instanță,” a subliniat ea.
Clarificări privind legalitatea și continuarea lucrărilor
Buzoianu a explicat că autorizația inițială nu mai putea fi utilizată pentru reautorizare în timpul execuției, fiindu-i imposibil să se facă modificări fără a bloca complet progresul proiectului. În consecință, lucrările au continuat pe vechile autorizații, în condițiile în care orice refacere a celor noi ar fi fost de natură să paralizeze proiectul. În prezent, echipele responsabile refac studiile de fezabilitate și depun toate documentele necesare pentru reînnoirea avizelor, pentru a asigura conformitatea juridică a întregii construcții.
Ministrul a subliniat că lucrările active de la Mihăileni nu au fost oprite și sunt în curs de desfășurare, pentru cele pentru care s-au emis autorizații în ultimii doi ani. “Există lucrări, pentru că astăzi, în momentul în care discutăm, sunt realizate lucrări. Da, lucrări care sunt conexe, lucrări pentru care au fost avize emise în 2024, în 2025, lucrări ale căror avize nu au făcut obiectul litigiului,” a explicat ea. Totuși, recunoaște că există întârzieri cauzate de probleme juridice și de gestionare, costul fiind plătit de români în termenii unui proiect gestionat cu mari proaste practici și lipsă de viziune strategică.
Detaliile financiare și insuficiența fondurilor pentru infrastructura de apărare
O problemă esențială anunțată de ministrul Buzoianu o reprezintă insuficiența fondurilor alocate pentru infrastructura critică împotriva inundațiilor. În ultimul an, bugetul destinat barajelor, care ar trebui să asigure protecție reală în fața calamitaților naturale, a fost de doar 50 de milioane de lei – potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 10 milioane de euro pentru întregul sector de apărare împotriva inundațiilor din țară. În negocieri ulterioare, suma a fost majorată la 150 de milioane de lei, dar aceasta reprezintă o fracțiune din nevoile reale.
„Avem o problemă fundamentală că nu sunt alocate suficient de multe fonduri pentru infrastructură critică împotriva inundațiilor,” a afirmat ea. Ca soluție, ministrul a propus introducerea unui mecanism de creștere a finanțării, menținând însă poziția că infrastructura trebuie realizată în conformitate cu rigorile legale și de securitate juridică. În opinia sa, securitatea juridică nu trebuie să fie privită ca un obstacol, ci ca o garanție pentru durabilitatea și siguranța acestor investiții.
În esență, declarațiile ministrului Buzoianu trasmit un mesaj de calm și responsabilitate: barajul Mihăileni va fi finalizat în mod legal, conform cadrului legislativ unic, iar aceste lucrări esențiale pentru siguranța localităților din regiune vor fi duse la bun sfârșit. În același timp, ea a avertizat asupra pericolului general al grabelor politice și a promisiunilor nefondate, accentuând că proiectele strategice trebuie construite temeinic pentru a evita vulnerabilizările viitoare. La orizont, rămâne planul de a remedia toate lacunele juridice și a crește bugetele pentru infrastructura de apărare, pentru a evita situații similare în viitor.
Sursa: Economica
