Premierul Bolojan răspunde acuzațiilor de presiune asupra CCR
Premierul Ilie Bolojan nu a exercitat niciun fel de presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) în legătură cu reforma pensiilor speciale ale magistraților, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu. Replicile au venit pe fondul unor acuzații formulate de Lia Savonea, președinta CCR, după ce Bolojan a trimis o scrisoare în care avertiza despre riscurile neimplementării jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dogioiu a subliniat că premierul a oferit informații pentru a asigura o judecată corectă și informată din partea CCR. “A prezentat o situație de fapt, plecând de la principiul că o instanță trebuie să fie pe deplin informată atunci când formulează o decizie”, a afirmat purtătoarea de cuvânt. De asemenea, ea a calificat expertiza trimisă de Savonea ca fiind “extrem de discutabilă sub aspectul acurateții”.
Miza financiară a reformei pensiilor speciale
În scrisoarea trimisă către CCR, premierul Bolojan a indicat clar că amânarea deciziei privind pensiile magistraților ar putea avea consecințe financiare grave pentru România, inclusiv pierderea a 230 de milioane de euro din fondurile PNRR. Această informație a fost confirmată de comisia europeană într-o întâlnire oficială cu ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Bolojan a semnalat că autoritățile europene consideră că jalonul referitor la reforma pensiilor speciale nu a fost îndeplinit. Această situație impune o reacție rapidă din partea CCR, care, în ultimele luni, a amânat luarea unei decizii în acest dosar. De mai bine de patru luni, curtea are în discuție acest subiect complex, dar continuarea amânării ar putea afecta grav accesul României la fonduri esențiale pentru redresare economică.
Acuzațiile de ingerință în justiție
În replică, Lia Savonea a acuzat premierul de “ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Aceasta a subliniat că mesajul lui Bolojan ar putea submina independența judecătorilor. Reacția ei sugerează o tensiune crescândă între Executiv și Judecătorie, un punct sensibil în politica românească.
Legea propusă de Bolojan prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48 de ani la 65 și o scădere a pensiei până la 70% din salariul net. Însă această reformă a fost contestată vehement de judecători. La început, CCR a respins proiectul pe motive tehnice, acuzând guvernul că nu a respectat procedurile necesare.
Disputele au continuat, iar Savonea a subliniat că, în calitate de președinte al CCR, acționează în conformitate cu legea și că nu va tolera presiuni externe. Aceasta a atacat la CCR proiectul, iar următoarea ședință a instituției cu privire la acest subiect este programată pentru 11 februarie.
Un joc al deciziilor critice
Decizia CCR va avea implicații nu doar din punct de vedere financiar, ci și din perspectiva stabilității politice. Tensiunile dintre guvern și magistratură ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate reformele justiției în România.
Purtătoarea de cuvânt a guvernului a asigurat că premierul respectă autonomia CCR, însă în același timp, face apel la responsabilitate în luarea deciziilor. “Desigur că CCR este suverană în privința deciziei, însă ea trebuie pe deplin informată”, a concluzionat Dogioiu.
Pe măsură ce termenul limită pentru implementarea jalonului se apropie, presiunea asupra CCR crește. România se află într-un moment delicat, unde fiecare decizie va influența nu doar viitorul financiar al țării, ci și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
