Bolojan: Buget pentru București în 2026 și implementarea referendumului lui Nicușor Dan

Premierul Ilie Bolojan promovează un capitol special pentru București în bugetul național pentru 2026

Guvernul României anunță o abordare diferită pentru finanțarea Capitalei, recunoscând dificultățile financiare ale Primăriei Generale și urmărind să stabilească un echilibru între bugetele bucureștene și cele ale sectoarelor. În cadrul unei declarații făcute miercuri, premierul Ilie Bolojan a confirmat intenția de a introduce un capitol dedicat exclusiv Bucureștiului în proiectul de buget pentru anul 2026, o măsură menită să abordeze problemele structurate ale administrației locale.

Strategii pentru finanțarea Bucureștiului și implementarea referendumului

Bolojan a explicat că primăria generală a Capitalei a fost permanent subfinanțată de-a lungul anilor, fapt ce a generat dificultăți majore în domenii precum termoficirea și transportul în comun. El a adăugat: „Aceasta este realitatea și știți problemele grave cu care ne confruntăm în sectorul de termoficare sau în cel de transport în comun.” În acest context, Guvernul intenționează să adopte, cel mai probabil, o soluție tranzitorie pentru a implementa prevederile referendumului organizat în 2024 de primarul Nicușor Dan, referindu-se la atribuțiile sporite ale Primăriei Generale.

Premierul a menționat că va urmări o abordare flexibilă, încercând să găsească o formulă care să permită bună funcționare până în 2027, 2028 sau chiar 2029, pentru ca apoi referendumul să fie implementat în integralitatea sa, conform voinței cetățenilor. În acest scop, el a promis că se va documenta temeinic despre problemele complexului administrativ din capitală și speră ca discuțiile din zilele următoare să conducă la o soluție de compromis.

„Voi încerca să mă documentez cât mai bine cu privire la aceste probleme şi sper să găsim o formulă în care, pe de o parte, să punem în practică referendumul pe care l-au votat bucureştenii, sau să găsim o formulă tranzitorie în care, nu știu, anul acesta, anul viitor, să mergem pe aceste exemple tranzitorii şi de la anumite date, să aplicăm referendumul pentru Bucureşti”, a spus Bolojan.

Un proces politic complex: negocieri și încercări de consens

Declarațiile premierului vin într-un context de negocieri eșuate în cadrul coaliției de guvernare. Înainte de alegeri, conducătorii partidelor au discutat despre modul în care trebuie reorganizată finanțarea Capitalei și atribuțiile Primăriei Generale, încercând să apere interesele și pozițiile politice ale fiecărui partid. Bolojan a subliniat însă că, dincolo de disputele politice, problema majoră o reprezintă nevoia de a asigura o administrare eficientă a unui centru administrativ și economic esențial pentru dezvoltarea țării.

Este important de menționat că, pe marginea acestui subiect, consilierul onorific al prim-ministrului și fost candidat la Primăria București, Gheorghe, a afirmat recent că premierul este ferm convins de necesitatea transpunerii în lege a rezultatelor referendumului din 2024. El a explicat pentru RFI România că, deși premierul are această convingere, legea se află în prezent în Parlament, iar pasul următor îi revine legislativului.

„Premierul Bolojan eu spun că este convins că referendumul trebuie transpus în lege. Nu trebuie convins de aşa ceva. Numai că legea e în Parlament, iar premierul la Guvern. Deci trebuie convins Parlamentul – acolo e job-ul meu. Pentru că domnul premier e 100% convins”, a declarat Gheorghe.

Perspectivele pentru finanțarea și atribuțiile Bucureștiului în anii următori

Anunțul premierului privind crearea unui capitol special pentru București în bugetul național pentru 2026 și intenția de a implementa, temporar, prevederile referendumului, adaugă o nouă etapă în negocierile politice legate de viitorul capitalei. Aceste măsuri sunt interpretate ca o confirmare a voinței guvernului de a găsi soluții concrete la problemele cronicizate ale administrării locale, în ciuda dificultăților politice și instituționale.

Discuțiile în interiorul coaliției arată că, deși există dificultăți, se încearcă un consens pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor bucureșteni. Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor putea fi duse la bun sfârșit și dacă, în urmă cu câțiva ani, politici similare vor deveni realitate, aducând Bucureștiul mai aproape de o administrare mai echilibrată și în concordanță cu voința cetățenilor. În orice caz, angajamentul Guvernului Bolojan indică o perspectivă de speranță pentru o gestionare mai corectă a resurselor și atribuțiilor capitalei, în următorii ani.

Raluca Florea

Autor

Lasa un comentariu