Premierul Ilie Bolojan ridică pe tapet o problemă de larg interes social și economic, afirmând în cadrul unei emisiuni la Digi24 că vârsta de pensionare trebuie să crească în toate domeniile aflate sub presiunea unui deficit accentuat în sistemul de pensii. Decizia vine pe fondul unui sistem de pensii tot mai nesustenabil, cauzat de contribuțiile mari de la stat și de inechitățile sociale care domină această zonă sensibilă. Anunțul a fost făcut într-un moment în care Ministerul Muncii și specialiștii din domeniu caută soluții pentru reformarea sistemului, însă poziția prim-ministrului indică o abordare dură și realistă.
Creșterea vârstei de pensionare – o măsură cần de reformare sistemică
Ilie Bolojan a subliniat, în clar și răspicat, că “trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”, în condițiile în care cheltuielile bugetare pentru pensii au ajuns să reprezinte o povară tot mai grea pentru bugetele statului și, implicit, pentru contribuabili. Încrederea în sustenabilitatea sistemului de pensii devine astfel tot mai fragilă, iar soluțiile adesea sunt discutate cu un grad de continuitate și obstinație de către forurile decizionale. În domenii precum Justiție și Ordine Publică, unde de mai mulți ani se înregistrează deficit de personal și de resurse, vârsta de pensionare devine un subiect crucial pentru asigurarea funcționării eficiente a instituțiilor.
Contextul economic și social al reformelor
Această poziție a premierului trebuie înțeleasă într-un context mai larg, caracterizat de o îmbătrânire progresivă a populației și de o piață a muncii în plină transformare. În ultimii ani, demografia României s-a îmbunătățit mai greu decât s-a anticipat, iar fenomenul emigrării în masă a forței de muncă tineretului a accentuat dezechilibrele structurilor sociale. Sistemul de pensii, bazat pe contribuții și solidaritate între generații, devine astfel tot mai instabil, iar pentru a asigura echilibrul fiscal, autoritățile trebuie să apeleze la măsuri dure, precum creșterea treptată a vârstei de pensionare.
Implicații asupra sectorului public și pentru contribuabili
Pentru domenii precum Educație, Sănătate, dar și pentru sistemul de ordine publică și Justiție, această reformă înseamnă, în fapt, o prelungire a perioadei active a angajaților și o ajustare a normelor de pensionare. De altfel, măsurile anunțate de premierul Bolojan sunt criticate de unele sindicate și organizații civice, care consideră că acestea pot duce la scăderea calității vieții pentru angajați și la creșterea nivelului de stres și nesiguranță în rândul personalului din domeniile sensibile ale statului.
Pe de altă parte, analiștii economici văd în această măsură o nevoie stringentă pentru a evita crize fiscale majore, în condițiile în care populația activă se diminuează, iar cheltuielile pentru pensii continuă să crească. Întrebarea care rămâne încă fără răspuns este modul în care această reformă va fi implementată și acceptată social, având în vedere tensiunile generate de alte măsuri de austeritate deja anunțate sau discutate.
Perspective pe termen mediu și lung
Pentru moment, în timp ce autoritățile promovează această măsură ca fiind o soluție de sustenabilitate, perspectivele pe termen lung indică necesitatea unor reforme și mai ample. În plan ideal, acestea ar include nu doar ajustări ale vârstei de pensionare, ci și măsuri pentru stimularea natalității, creșterea salariilor și reducerea disparităților sociale. În absența unor reforme serioase și coordonate, sistemul de pensii rămâne vulnerabil, iar dezbaterile despre modul în care România va asigura o pensionare echitabilă și sustenabilă în deceniile următoare continuă să fie cât se poate de acută.
