Conform HotNews: Tribunalul București a suspendat, prin decizie executorie deși nu definitivă, hotărârile adoptate în cadrul Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie. Decizia, pronunțată pe 8 iulie, favorizează contestatarii lui Ilie Bolojan, ridicând noi semne de întrebare privind conducerea partidului.
Argumentele taberelor în instanță
Cele două facțiuni liberale și-au prezentat argumentele bazându-se pe Statutul PNL, însă cu interpretări diferite. Cei 18 contestatari, printre care se numără Adrian Veștea și Alina Gorghiu, au susținut că modificările statutare nu dobândesc efecte juridice înainte de încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea în Monitorul Oficial.
Pe de altă parte, conducerea PNL, reprezentată de Ilie Bolojan, a considerat această interpretare o ingerință a instanței de drept comun în chestiuni interne ale partidului. Avocatul PNL a reclamat o interferență care depășește rolul constituțional al judecătorilor.
Concluzia tribunalului: valabilitatea statutului
Tribunalul București a statuat că modificările aduse statutului unui partid politic devin aplicabile și opozabile doar după ce au fost încuviințate de instanță, înregistrate în Registrul partidelor politice și publicate în Monitorul Oficial. Această motivare a stat la baza suspendării actelor adoptate în cadrul Congresului Extraordinar.
Contestațiile și apărările în instanță
Grupul liberalilor incomodați de noua conducere, printre care Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu, a reiterat poziția conform căreia un statut devine legal doar după validarea judecătorească. Aceștia au invocat, de asemenea, nulitatea absolută a actelor adoptate prin aplicarea anticipată a unui statut necontrolat de instanță și au acuzat nereguli în convocarea Congresului.
Apărarea PNL a invocat însă dublul standard, subliniind că aceiași contestatari au acceptat modificări statutare anterioare fără aceleași reticențe. Potrivit motivării instanței, PNL a argumentat că la congresul precedent, o parte dintre reclamanți au obținut funcții pe baza unui statut deja modificat. De asemenea, PNL a reiterat acuzația de ingerință în organizarea internă a partidului, susținând că deciziile organelor de conducere ar trebui să aibă prioritate.
Tribunalul, despre Curtea de Arbitraj și urgență
În ciuda prevederilor statutare privind o Curte de Arbitraj internă, Tribunalul București a considerat că nu există obligații statutare sau legale care să impună reclamanților parcurgerea prealabilă a acestei proceduri. Instanța a apreciat că dreptul acestora de a solicita măsuri urgente și provizorii în fața justiției nu este înlăturat.
Convingerea tribunalului că există o „aparență de drept” în favoarea reclamanților provine din faptul că întregul proces de convocare și desfășurare a Congresului s-a realizat sub imperiul unui statut modificat, neaprobat și neînregistrat. A fost îndeplinită și condiția urgenței, considerându-se că punerea în executare a actelor contestate ar produce consecințe juridice iminente și ireversibile, precum solicitări de demisie sau excludere.
PNL a anunțat deja că va contesta decizia Tribunalului București, procesul mutându-se la Curtea de Apel București, unde se va judeca și contestația privind suspendarea convocării Congresului. Decizia Curții de Apel va fi cea definitivă.
Sursa: HotNews
