Conform Digi24: Românii și companiile au contribuit la reducerea consumului de energie electrică în intervalul critic al serii, cu aproximativ 200-300 MW, ca urmare a apelurilor autorităților pentru economisire. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 7 august, că această diminuare a cererii a survenit într-o perioadă dificilă pentru sistemul energetic național.
Sistemul energetic românesc se confruntă cu provocări majore generate de seceta severă, temperaturi ridicate și posibilități limitate de import, situație accentuată și de dificultățile similare întâmpinate la nivel regional. Apelul lansat către populație, companii și instituții pentru a limita consumul între orele 19:00 și 23:00 a avut efecte măsurabile, după cum a explicat Ilie Bolojan într-un interviu acordat RFI România.
Potrivit premierului, în săptămâna precedentă, consumul de electricitate în orele de seară a fost, în marea majoritate a cazurilor, mai redus decât în mod obișnuit. „Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii și instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate”, a declarat Bolojan. El a precizat că, exceptând ziua de miercuri, când temperaturile au atins cele mai înalte valori, consumul de energie a scăzut în fiecare seară. „Le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”, a mai adăugat premierul.
Consum redus în orele de vârf
Reducerea de 200-300 MW este considerată semnificativă în contextul nivelurilor normale de consum. Bolojan a explicat că, în mod obișnuit, consumul anual în zilele normale se situa între 7.700 și 8.000 MW, în timp ce acum se înregistrează valori între 7.300 și 7.700 MW. Această diminuare a cererii contribuie la echilibrarea dintre producția disponibilă și necesarul de energie, mai ales în condițiile în care producția internă este afectată de secetă, iar posibilitățile de import sunt limitate. „Atunci când ai un deficit de energie, ca efect al secetei pe care o avem nu doar în România, ci în toată regiunea, atunci când capacitatea de a importa este limitată, soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a precizat Bolojan.
Provocări în echilibrarea sistemului energetic
Premierul a subliniat că situația actuală nu trebuie interpretată doar ca o lipsă de capacități de producție, ci mai degrabă ca o problemă de echilibrare a sistemului. În timpul zilei, România poate genera cantități importante de energie, inclusiv din surse regenerabile, însă seara, odată cu scăderea producției fotovoltaice și menținerea unui consum ridicat, apare un deficit. „Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a explicat Bolojan. El a menționat că gestionarea mai facilă a acestor fluctuații ar fi posibilă prin existența unor capacități de stocare adecvate. Energia produsă în exces în perioadele de vârf de producție, cum ar fi la prânz, ar putea fi stocată și utilizată în orele de seară, când cererea este mai mare.
Critici la adresa investițiilor în energie
Ilie Bolojan a legat problemele actuale și de deciziile luate în sectorul energetic în ultimii ani, considerând că România plătește acum nota de plată pentru inacțiunile sau deciziile greșite din trecut. Premierul a criticat, de asemenea, nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie, afirmând că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele alocate. „Criticam marile companii de stat pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o treime din ele. În același timp, prin reglementări, am limitat accesul la rețelele electrice”, a afirmat Bolojan. De asemenea, el a atras atenția că dezvoltarea capacităților de producție eoliană și fotovoltaică nu a fost însoțită de investiții pe măsură în soluții de stocare. „Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, fără să pui condiții de stocare, atunci ai o supraproducție la prânz pe care nu ai unde să o stochezi și o exporți la prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a explicat premierul. Autoritățile au început să introducă scheme de finanțare care includ și componenta de stocare, dar efectele acestor investiții vor fi vizibile pe termen lung.
În contextul actual, România recurge la importuri pentru a acoperi necesarul de energie, apelând la disponibilitățile din țări precum Bulgaria, Grecia, prin conexiunile cu Ungaria și Europa Centrală, dar și din Ucraina, atunci când aceasta are capacitatea de a exporta. Posibilitatea de import este însă limitată atunci când și celelalte state din regiune se confruntă cu deficite de producție. Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat în mod direct producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a pus presiune suplimentară asupra sistemului energetic. Ca urmare, autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic, solicitând consumatorilor să își reducă voluntar consumul în intervalul orar critic.
Sursa: Digi24
