Premierul Ilie Bolojan anunță o nouă etapă în procesul de nominalizare pentru Ministerul Educației, promițând că decizia finală va fi anunțată în luna ianuarie. La acest moment, conducerea Partidului Național Liberal analizează atent candidaturile ce pot acoperi această poziție, în contextul unor provocări stringente în sistemul educațional românesc.
Bolojan a menționat, sâmbătă, că va propune o variantă pentru portofoliul Educației în primele săptămâni ale anului viitor, însă decizia finală urmează să fie luată de conducerea națională a PNL, după o analiză amănunțită a candidaților. „Domnul Pirtea este rectorul Universității de Vest din Timișoara și deputat PNL de două mandate. Am avut o discuție pe această temă. Va deveni operațională […]”, a declarat premierul, confirmând formal interesul pentru actualul deputat și rector universitar, Daniel Petru Pirtea, ca posibil candidat pentru funcția de ministru al Educației.
Controverse și așteptări în interiorul PNL
De mai multă vreme, numirea unui nou ministru al Educației ridică semne de întrebare în sânul PNL, într-o perioadă în care sistemul educațional românesc se confruntă cu probleme acutizate, precum lipsa de investiții în infrastructură, formularea și implementarea noilor curricule, dar și contestarea criteriilor de performanță pentru cadrele didactice. În contextul dat, liderii partidului încearcă să aleagă un candidat care să îmbine experiența academică și administrativă cu capacitatea de a impulsiona reforme concrete.
Unul dintre numele puse în discuție, Daniel Pirtea, are un parcurs academic și administrativ ce îl recomandă: rector al Universității de Vest din Timișoara din 2016 și parlamentar liberal de mai mulți ani, fiind ales de două ori. Acesta a fost apreciat pentru implicarea în proiecte de inovare și pentru gestionarea cu succes a universității într-o perioadă marcată de crize și restructurări. Totuși, numele său a stârnit și unele critici în cercurile educaționale, fiind acuzat de unele voci că ar putea promova interesele universitare mai degrabă decât reforme ample care să stimuleze dezvoltarea sistemului national de învățământ.
Contextul și impactul unei numiri
În ultima perioadă, Ministerul Educației a fost marcat de schimbări frecvente, fără a reuși să implementeze reforme de durată, fapt ce a generat nemulțumiri în rândul părinților, profesorilor și elevilor. România se află în criză de atomosferă profesională bine pregătită, în timp ce provocările financiare și logistice ale sistemului devin tot mai acute. Anunțul premierului indică, totodată, intenția de a selecta un ministru cu viziune pe termen lung, capabil să gestioneze aceste probleme.
Liderii PNL par să prioritizeze, în această etapă, găsirea unei personalități care să fie în același timp un facilitator al reformelor și un negociator dur în cadrul politicii educaționale. La rândul său, Daniel Pirtea ar putea aduce în discuție o perspectivă proaspătă asupra modului în care universitățile trebuie să colaboreze mai strâns cu autoritățile centrale, dar și să fie mai receptive la nevoile tinerilor.
Ce urmează pentru Ministerul Educației?
Așteptările sunt ca, odată finalizată analiza internă, în ianuarie, PNL să anunțe oficial propunerea pentru șefia Ministerului Educației. Decizia va fi extrem de importantă, având în vedere prioritățile partidului și, mai ales, cele ale guvernului în ceea ce privește reformele educaționale. De altfel, toate semnele indică faptul că politicul și mediul academic vor trebui să colaboreze pentru a găsi cele mai bune soluții pentru acest domeniu.
În ultimele săptămâni, au fost avansate și alte nume, însă pare clar că Partidul Național Liberal caută acum o figură care să ofere echilibru între experiența administrativă și viziunea pentru schimbare. Într-o țară unde promovarea educației rămâne una dintre cele mai dificile provocări ale guvernelor, alegerea noului ministru va avea, cu siguranță, consecințe importante pentru dezvoltarea sistemului de învățământ.
