Comisia Europeană neagă acuzațiile de ingerință în alegerile din România
Comisia Europeană a respins vehement acuzațiile formulate de Statele Unite, care susțin că Executivul european ar fi intervenit direct în alegerile naționale din România. Reacția Bruxelles-ului vine în urma unui raport al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA, care afirmă că Uniunea Europeană a desfășurat o campanie de cenzurare și influențare a discursului politic pe platformele sociale.
Acuzații grave din partea Statelor Unite
Raportul amintit, ce se întinde pe 160 de pagini, descrie o presupusă acțiune coordonată a Comisiei Europene pentru a controla informațiile disseminate online și pentru a restricționa vocile critice, în special în legătură cu subiecte precum vaccinarea împotriva COVID-19. „Aceste acuzații sunt absurde și complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier. Conform acestuia, principiul libertății de exprimare rămâne un pilon fundamental, atât în Europa, cât și la nivel global.
De asemenea, raportul susține că UE ar fi exercitat presiuni asupra platformelor de social media, acuzându-le că facilitează publicații critice la adresa politicilor europene. Purtătorul de cuvânt al CE a subliniat că mai degrabă platformele online influențează alegătorii prin algoritmii lor, și nu viceversa.
Regulamentele europene în vizor
În centrul acestor controverse se află reglementările europene stricte în domeniul protecției datelor și al comunicării online. Acestea sunt considerate cele mai avansate din lume, dar sunt văzute cu neîncredere de administrația Trump și de diverși lideri ai rețelelor sociale, care le acuză de imposibilitatea de a asigura libertatea de exprimare.
Aceste măsuri sunt menționate ca fiind parte dintr-o „campanie de cenzură” care ar dura de aproape un deceniu. Acuzațiile sunt grave și sugerează nu doar o ingerință în procesele electorale, ci și o amenințare la adresa democrației în statele membre. Miliardarul american Elon Musk, proprietar al platformei X (foformerly Twitter), a fost menționat în acest context, având legături cu mișcări de extremă dreaptă din Europa, ceea ce complică și mai mult situația.
Reacția autorităților române și mesajul Comisiei Europene
Oficialitățile române urmăresc îndeaproape dezvoltarea acestei situații. Deși nu au emis încă un comunicat oficial, multe voci din mediul politic românesc subliniază importanța menținerii unor relații sănătoase cu instituțiile europene.
„Este esențial ca România să rămână un exemplu de democrație stabilă în fața acestor acuzații. Ne așteptăm ca toate părțile implicate să își exprime pozițiile într-un mod transparent și constructiv”, a declarat un analist politic din București.
În replică la acuzațiile venite dinspre Washington, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa, iar cenzura nu își are locul în democrațiile noastre”. Aceasta sugerează că, în fața provocărilor externe, Europa ar trebui să rămână unită și mai hotărâtă în apărarea valorilor sale fundamentale.
Pe fondul acestor tensiuni internaționale, rămâne de văzut cum vor influența aceste declarații viitorul relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, dar și stabilitatea proceselor electorale din statele membre. Observatorii internaționali își exprimă îngrijorarea cu privire la eventualele consecințe pe termen lung ale acestui conflict, nu doar pentru România, ci pentru întreaga comunitate europeană.
