Comisia Europeană a blocat temporar planul Autorității Naționale pentru Administrare șiReglementare în Comunicații (ANCOM) de a reintroduce reglementări pe piața accesului local cu ridicata la puncte fixe, decizie ce poate avea implicații majore pentru industria telecom din România. Autoritatea europeană a anunțat, în același timp, deschiderea unei investigații aprofundate care s-ar putea întinde pe luni de zile, reflectând preocupări serioase legate de impactul unei posibile reglementări asupra investițiilor și concurenței în sector.
### Miza și propunerea ANCOM: controlul asupra pieței de internet fix
Proiectul ANCOM, notificat Comisiei în ianuarie 2025, viza reaplicarea unor reguli din 2015, pe o piață încă nevralgică, unde Digi România domină cu circa 70% cotă de piață. Conform planului, operatorul urma să fie considerat cu putere semnificativă și să fie obligat să ofere acces rivalilor la rețeaua sa fixă în peste 6.500 de localități, cu accent pe zonele rurale, deseori singurele opțiuni de conexiuni fixe. Scopul era reglementarea pieței pentru a crește concurența și pentru a face accesul mai transparent, astfel încât noii jucători să poată intra și să-și dezvolte afacerile.
Însă, aceste intenții au fost întâmpinate cu scepticism la nivel european, unde Bruxelles-ul a evidențiat, în mod public, “îndoieli serioase” privind justificarea și compatibilitatea măsurilor propuse cu legislația Uniunii Europene. Oficialii Comisiei au subliniat că ANCOM nu a prezentat suficiente dovezi concrete privind existența unor bariere reale la intrarea pe piață, care să justifice introducerea unor măsuri atât de restrictive. În plus, o intervenție prematură ca cea propusă poate avea efecte opuse, descurajând investițiile în sector, atât în România, cât și în alte state membre.
### Implicațiile asupra pieței și alternativele europene
Decizia de suspendare temporară a proiectului vine într-un moment critic, având în vedere necesitatea echilibrului între stimularea concurenței și susținerea investițiilor în infrastructură. În timp ce ANCOM susține că în zonele unde Digi este singurul furnizor, se pot manifesta comportamente care afectează consumatorii, cum ar fi creșteri de preț sau tergiversări în negocieri, autoritatea europeană avertizează asupra riscului ca măsura să diminueze motivația companiilor de a investi în extinderea rețelelor.
O altă preocupare majoră a Bruxelles-ului o reprezintă modul în care o reglementare excesivă poate altera dinamica pieței, chiar dacă scopul este acela de a proteja consumatorii. România se laudă cu o acoperire bună și prețuri de retail accesibile, și o reglementare greșit calibrată ar putea avea chiar efectul contrar, reducând rata de dezvoltare și inovare a infrastructurii digitale.
În plus, oficialii europeni sugerează cu subtilitate că anumite suspiciuni privind un comportament abuziv al Digi sau ale altor operatori ar putea fi mai bine gestionate prin mecanisme de control ale concurenței, decât prin reguli ex ante impuse, pentru a nu crea în mod inutil blocaje în piață. În esență, se ridică întrebarea dacă bătaia pe implementarea unui set de reguli preventive nu riscă să submineze complet eforturile de a stimula inovarea și investițiile din sector.
### Ce urmează după decizia Comisiei Europene?
Pe termen scurt, comisia europeană are la dispoziție două luni pentru a-și finaliza analiza, în cursul căreia va putea să ceară clare explicații din partea ANCOM și să consulte și organismul european de reglementare în comunicații (BEREC). În această perioadă, autoritatea română nu poate pune în aplicare planul propus, iar decizia finală a Comisiei poate merge de la acceptarea inițială până la un veto ferm asupra intenției ANCOM.
Contextul actual reflectă o dezbatere amplă privind rivalitatea între necesitatea de a proteja consumatorii și de a asigura investițiile, și dorința de a păstra un mediu de piață competitiv, inovator. România se află în centru unei lupte de poziționare, unde rezultatul deciziei europene va influența nu doar evoluția sectorului telecom, ci și modul în care alte state membre vor aborda dilema reglementării eficiente.
În perioada următoare, perspectivele pentru industria telecom din România vor depinde în mare măsură de deciziile finale ale Bruxelles-ului, dar și de modul în care autoritățile locale vor reuși să convingă europenii de argumentele lor. Rămâne de văzut dacă păstrarea actualului echilibru va contribui la o dezvoltare sustenabilă și competitivă, sau dacă va fi nevoie de ajustări în abordarea reglementărilor pentru a evita prejudicii mai mari industriei și consumatorilor români.
