Aproximativ trei sferturi dintre bucureșteni sunt nemulțumiți de calitatea aerului pe care-l respiră, potrivit unui studiu recent realizat în mai multe orașe din România. Sondajul relevă discrepanțe majore între percepția locuitorilor din Capitală și a celor din alte mari centre urbane, precum Cluj-Napoca sau Iași.
Cercetarea a fost efectuată de Active Research pentru o rețea dedicată naturii urbane, pe un eșantion reprezentativ de 2.180 de respondenți. Metoda de colectare a datelor a implicat interviuri personale asistate de tablete, desfășurate la domiciliile participanților. Studiul a fost efectuat în perioada iunie 2024 – noiembrie 2025.
Bucureștiul, codaș la calitatea aerului
Doar 25% dintre bucureșteni se declară mulțumiți de calitatea aerului din oraș, un procent semnificativ mai mic decât media generală de 43% la nivelul tuturor orașelor incluse în studiu. În comparație, la Cluj-Napoca, peste jumătate dintre respondenți (52%) au o percepție pozitivă. Iașul înregistrează un procent de 36,7% respondenți mulțumiți de calitatea aerului.
Studiul evidențiază și alte nemulțumiri ale locuitorilor Capitalei. De exemplu, doar 15% dintre respondenți sunt mulțumiți de traficul auto, în timp ce media generală este de 23%. Infrastructura rutieră primește, de asemenea, note slabe, cu doar 28% dintre bucureșteni exprimând o percepție pozitivă, comparativ cu media de 39% la nivelul celorlalte orașe analizate.
În ceea ce privește transportul public, 68% dintre bucureșteni sunt mulțumiți, apropiindu-se de media generală de 78%. Cluj-Napoca conduce clar acest clasament, cu un grad de satisfacție de 90%.
Spațiile verzi, un punct forte pentru Capitală
Un aspect pozitiv evidențiat de studiu este accesul la spații verzi. 69,5% dintre bucureșteni se declară mulțumiți de acest aspect, depășind ușor media generală de 66%. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți petrec timp regulat în parcuri, 22,5% mergând zilnic sau aproape zilnic. Peste 72% ajung în parc cel puțin o dată pe săptămână.
Calitatea spațiilor verzi este apreciată de bucureșteni, 68,7% dintre aceștia exprimându-și satisfacția. Dezvoltarea imobiliară haotică este considerată principala amenințare la adresa spațiilor verzi, urmată de aruncarea deșeurilor, poluare, defrișare excesivă și transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare.
Impactul spațiilor verzi asupra sănătății
Un procent impresionant de 94% dintre respondenții din București consideră că accesul la spațiile verzi are beneficii pentru sănătate. Rețeaua pentru Natură Urbană subliniază legătura strânsă dintre calitatea aerului și existența spațiilor verzi în orașe.
Potrivit Institutului Național de Statistică, aproape un milion de români sufereau de astm în anul 2022. Prevalența acestei boli crește cu 50% la fiecare 10 ani, legătura cu calitatea aerului fiind evidentă.
