Conform Buletin.de: Bucureștiul, pe ultimul loc în Europa la tranziția către încălzire sustenabilă
Capitala României se confruntă cu un decalaj semnificativ în adoptarea sistemelor de încălzire sustenabile, situându-se pe ultimul loc într-un clasament european realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est. Studiul, care analizează 15 mari orașe europene, subliniază dependența ridicată a Bucureștiului de gaz, lipsa unei strategii integrate și ritmul lent al reabilitării termice ca principale cauze ale acestei poziții. În contrast, Stockholm, Paris și Viena ocupă primele locuri în clasament.
Dependență de combustibili fosili și planuri controversate
Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare, însă aceasta este puternic dependentă de combustibili fosili. Chiar dacă sunt planificate investiții substanțiale pentru modernizare, sistemul rămâne ineficient, înregistrând pierderi de căldură de 37,73% în 2024. Mai îngrijorător este faptul că, în absența unui termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, sunt în curs de implementare trei proiecte pentru construirea unor noi unități de cogenerare pe bază de gaze fosile. Acestea, situate la centralele Grozăvești, Progresu și București Sud, vor adăuga o capacitate termică de aproximativ 328 MW.
Greenpeace avertizează că, deși noile centrale vor fi mai eficiente decât instalațiile actuale învechite, ele riscă să perpetueze dependența de combustibili fosili pentru decenii, în lipsa unor angajamente clare privind tranziția către surse non-fosile. Soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale au, în continuare, o utilizare limitată în Capitală, conform raportului organizației.
Modele de succes în Europa: Stockholm, Paris și Viena
În topul clasamentului, Stockholm se distinge prin utilizarea directă foarte redusă a combustibililor fosili în sistemul de termoficare. Capitala Suediei se bazează în mare măsură pe energie regenerabilă sau recuperată, provenită din biomasă, valorificarea energetică a deșeurilor, precum și pompe de căldură care utilizează inclusiv energia din apele uzate și din apa mării. Potrivit principalului furnizor de încălzire centralizată din Stockholm, 98,5% din căldura furnizată în 2025 a provenit din surse regenerabile, recuperate sau alte surse fără combustibili fosili. Totuși, studiul menționează că aproximativ o treime din mixul de producție provine din incinerarea deșeurilor reziduale, inclusiv 14% din deșeuri de origine fosilă, precum materialele plastice, care reprezintă o sursă importantă de emisii de carbon fosil.
Parisul și Viena se clasează de asemenea în partea superioară a clasamentului, în ciuda unei dependențe anterioare de combustibili fosili. Succesul acestor orașe se datorează investițiilor constante și strategiilor ambițioase de renunțare la gaz pe termen lung, demonstrând că o tranziție eficientă este posibilă prin planificare și acțiune consecventă.
Sursa: Buletin.de


