Conform Digi24: Curtea de Apel București a desființat acuzațiile DIICOT de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Instanța a decis că aceștia trebuie cercetați în libertate, infirmând astfel parțial decizia Tribunalului București, care considera că există suspiciuni rezonabile de vinovăție.
Motivarea instanței în cazul Pașca
Din motivarea judecătorului de la Curtea de Apel București reiese că, „cel puțin la prima vedere”, modul în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. Judecătorul a subliniat că teza exploatării victimelor „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”. Pentru a dovedi exploatarea, procurorii ar fi trebuit să demonstreze că, începând din 2020, în loc să folosească sumele primite din donații sau contribuțiile sociale, acuzații și-ar fi însușit o parte semnificativă din acestea.
Curtea de Apel București a susținut și că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază. Declarațiile martorilor au relevat existența unor consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și asistență în activitățile curente. Persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă corporală și îmbrăcăminte curată.
Cu toate acestea, instanța a recunoscut existența unor „anumite deficiențe în acordarea serviciilor medicale”. Printre acestea se numără nivelul educațional redus al persoanelor care îngrijeau bolnavii și administrau medicamente, incapacitatea unora de a citi și scrie, lipsa tratamentului medical corespunzător în „toate situațiile”, contribuția unor pacienți la administrarea propriilor medicamente și personalul insuficient pentru îngrijirea bătrânilor.
Deficiențe medicale cauzate de lipsa fondurilor
Lacunele medicale identificate sunt atribuite de judecătorul Curții de Apel București „lipsei resurselor financiare”, și nu însușirii banilor de către inculpați. Conform rechizitoriului DIICOT, fiecare persoană cazată beneficia de 498 de lei pe lună, o sumă considerată „extrem de mică” pentru îngrijire, neputându-se vorbi despre o îmbogățire a inculpaților. Practic, pentru întreținerea fiecărui pacient, inculpații aveau lunar aproximativ 500 de lei, la care se adăugau donațiile în bani și mâncare, pensia și beneficiile sociale ale acestora.
Suma de 500 de lei pe lună pentru fiecare pacient este considerată insuficientă pentru a acoperi cheltuielile aferente hranei, îngrijirii medicale, medicamentelor, produselor de igienă și altor necesități curente. Prin urmare, toate carențele medicale identificate nu se datorau exploatării, ci lipsei de fonduri pentru un tratament medical de calitate. Judecătorul a subliniat că un asistent medical calificat nu ar accepta să lucreze în mediul rural pentru salariul minim pe economie.
Controlul conturilor bancare, considerat un demers logic
În ceea ce privește controlul conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor internate, judecătorul a apreciat că, atâta timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, acest aspect nu poate constitui o formă de exploatare. Demersurile pentru eliberarea cărților de identitate, stabilirea adreselor de domiciliu și desemnarea unui tutore din rândul persoanelor apropiate au fost considerate „demersuri logice” și „necesare” în contextul în care majoritatea persoanelor respective nu aveau proprietăți și erau din alte județe. De asemenea, efectuarea demersurilor pentru obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap, deschiderea conturilor bancare și emiterea cardurilor aferente au fost privite ca acte normale.
Instanța a concluzionat că nu poate fi împărtășită opinia judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind infracțiunile reținute în sarcina inculpaților.
Sursa: Digi24
