De zeci de ani, Ungaria trăiește sub amenințarea unei constante polarizări politice, iar campaniile electorale devin mize pentru mai mult decât simple alegeri, fiind percepute de liderii de la Budapesta ca o problemă de supraviețuire națională. Viktor Orbán, principalul actor politic și figura emblematică a naționaliștilor maghiari, a dezvoltat o strategie de a mobiliza și de a polariza încă de dinainte de fiecare scrutin. În opinia sa, alegerile sunt „o chestiune de viață și de moarte pentru națiunea maghiară”, iar victoriile electorale ale partidului său Fidesz sunt prezentate ca fiind ultima redută a suveranității și identității naționale.
Expansiunea discursului naționalist în campaniile electorale
De-a lungul timpului, discursul politic folosit în campaniile lui Orbán s-a centrat în jurul unei idei simple, dar puternice: Europa nu mai are înțelepciunea de a susține națiunea maghiară. La fiecare alegeri, de ani buni, liderul maghiar organizează lansări de campanii cu luni înainte de termen, sculptând în discursul public percepția că soluția salvatoare vine exclusiv din interiorul Guvernului său. Acest tip de retorică, ideile despre suveranitate și apărarea valorilor tradiționale, a reușit să mobilizeze baze largi de susținători și să crească spiritele naționaliste.
Orbán argumentează că Ungaria trebuie să rămână în vârful schimbărilor globalizării și integrării europene, asumându-și rolul de gardian al identității maghiare. „Este o chestiune de viață și de moarte pentru națiune,” a afirmat el adesea, reamintind populației că orice compromis cu UE sau cu alte forțe externe ar putea duce la pierderea suveranității. Este o retorică care a permis partidului său să câștige repetat alegeri, cultivând o imagine de ‘salvator’ al națiunii.
Campanii acestea ca o luptă pentru supraviețuire națională
Cele mai recente alegeri au fost precedate de o campanie agresivă, profund înfierbântată de temeri și de frici legate de influența străină și de dizolvarea identitară. Orbán și-a consolidat astfel poziția, invocând pericolul imigrației, multinaționalelor și influenței occidentale, despre care vorbește frecvent ca despre factori care „extrem împiedică libertatea națională”. În acuzațiile sale, aceste elemente sunt considerate de natură să submineze valorile tradiționale și să fragilizeze fundamentul național.
De asemenea, discursul său aproape idiosincratic despre „datoria” de a păstra naționalitatea maghiară, indiferent de provocări, a consolidat sentimentul de urgență în rândul electoratului fidel. La fiecare ciclu electoral, Orbán pare să depășească limitele retoricii politice pentru a menține mobilizarea și loialitatea alegătorilor.
Dincolo de campanii – un peisaj politic extrem de fragmentat
Această strategie naționalistă vine într-un context tensionat, caracterizat de o societate profund divizată. În timp ce susținătorii lui Orbán își păstrează convingerile, opozanții îl acuză de populism exagerat, de încălcări ale independenței justiției și de manipulare a opiniei publice în numele unui naționalism extrem.
Pentru Ungaria, alegerile viitoare par să continue această dinamică extrem de polarizantă. O eventuală schimbare a fluxului politic depinde în mare măsură de modul în care opoziția va reuși să răspundă, prin discurs și acțiuni, acestei retorici mobilizatoare: o luptă nu doar pentru câștigarea scrutinului, ci pentru păstrarea identității naționale într-un peisaj european în continuă schimbare.
Departe de a fi o simplă campanie electorală, aceste lupte reprezintă, de fapt, o permanență a unui mod de a face politică care are ca scop nu doar câștigul alegerilor, ci și definirea viitorului națiunii maghiare și păstrarea unui model de guvernare perceput ca ultima linie de apărare împotriva circumstanțelor externe și interne. În timp ce lumea urmărește cu interes evoluțiile din Budapesta, perspectivele pentru o de-locking a acestei retorici extrem de polarizante rămân incert.
