Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a deschis un nou capitol în lupta împotriva graffitiurilor și a afișajului ilegal, solicitând intervenții rapide și eficiente în zonele supraaglomerate ale orașului. Într-o declarație limpede, edilul a declarat că fenomenul vandalismului a devenit o adevărată “boală” pentru București, afirmând că: „Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”. Cu toate acestea, abordarea autorităților s-a dovedit a fi mai problematică decât pare, din cauza legislației complexe și a restricțiilor impuse de statutul zonelor protejate din centrul orașului.
Dezbaterea publică organizată recent cu participarea reprezentanților Primăriei Capitalei, a primăriilor de sector și a Ministerului Culturii a vizat în principal modul în care pot fi soluționate blocajele legislative care împiedică acțiunile rapide. În timpul discuției, oficialii au concentrat atenția asupra protecției monumentelor și a clădirilor istorice, ceea ce face dificilă intervenția rapidă pentru curățarea zidurilor și eliminarea graffitiurilor, adesea considerate vandalism, dar pentru mulți artiști stradali, chiar formă de artă autentică.
Lipsa sancțiunilor eficiente este un alt motiv pentru perpetuarea fenomenului, a mai spus Ciprian Ciucu, adăugând că “cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”. În ciuda eforturilor, statul grabnic de a steriliza zidurile orașului pare să fie contracarat de legislația actuală, care necesită avize și proceduri birocratice complexe, mai ales în perimetrele protejate, unde orice intervenție riscă să fie blocată.
Participanții la dezbatere au arătat însă și alte fațete ale problemei. Unele imagini prezentate de oficiali în cadrul discuției, care surprindeau ziduri acoperite de graffiti și afișaj ilegal, arată mai mult decât un simplu act de vandalism: reprezintă și o anumită formă de artă stradală, care contribuie la identitatea urbană a Bucureștiului. În plus, unii experți au explicat cum intervențiile artistice în spațiul public, precum cele din orașe precum Paris sau New York, pot îmbogăți peisajul urban și pot spori calitatea vieții locale, dacă sunt integrate corect.
Într-una dintre cele mai incandescente declarații, Ciprian Ciucu s-a declarat revoltat: „Îmi crapă capul de rușine când le văd prin centrul orașului și știu că trec turiști pe acolo. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru?” La rândul său, ministrul Culturii, Demeter István, a condus discuția către dificultățile legislative, atrăgând atenția că intervențiile rapide nu sunt simple, în special din cauza interpretărilor rigide ale legii. El a amintit că, de exemplu, chiar și pentru simpla vopsire a unei treceri de pietoni, este nevoie de avize, ceea ce întârzie soluțiile eficiente.
Proiectul de a combate graffiti-ul și afișajul ilegal a generat și controverse politice, iar unul dintre cei mai vocali critici fiind fostul primar Nicușor Dan. Acesta a vorbit despre avizele pe care Direcția pentru Cultură le oferă, uneori, cu o “înaltă doză de scandalozitate”, acuzând instituția de ineficiență. Răspunsurile moderne la această problemă necesită însă o abordare multidimensională, care să includă nu doar sancțiuni, ci și campanii de prevenție și implicarea activă a comunității.
În timp ce primăria dorește să implementeze un plan pilot pentru identificarea și notificarea proprietarilor de clădiri afectate, există încă probleme legate de limitele de intervenție pe proprietatea privată. Viceprimarul Stelian Bujduveanu a explicat că legea limitează acțiunile administrației, ceea ce face impredictibilă posibilitatea de a interveni peste curțile private pentru a elimina graffitiurile. Dar, în același timp, se discută despre mecanisme de intervenție de urgență și alte soluții pragmatice.
Discuțiile au dezvăluit și o altă nuanță: rolul pe care ar putea să-l joace arta stradală în dezvoltarea urbană și în îmbunătățirea calității vieții. Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților București, a atras atenția că nu toate formele de graffiti sunt de natură distructivă, iar unele contribuie chiar la „plinta urbană”, acea zonă la nivelul străzii care formează un cadru natural de contact între cetățeni și mediul construit.
Proiectele pilot și măsurile legislative sunt, însă, încă într-un stadiu incipient, iar perspectivele continuării unei bătălii de durată pentru o față mai acceptabilă a orașului rămân deocamdată nesigure. Cu toate acestea, discuțiile recente și implicarea mai noi ale autorităților în această problemă indică dorința de a găsi o cale de mijloc între protejarea patrimoniului și promovarea artei urbane. Rămâne de vedet dacă noile propuneri vor putea coniuga aceste interese divergente și dacă Bucureștiul va reuși să devină un oraș în care vandalismul și arta stradală își pot coexista în mod armonios.
Sursa: Buletin.de
