Autonomia deplină a mașinilor, un vis încă departe pentru șoferii români
Discuțiile despre vehicule autonome, fără volan și fără pedală de accelerație, au fost mult timp doar teorie sau strategii de marketing pentru industria auto. Însă, din 2026 încoace, se pare că aceste promisiuni prind contur și se mută spre realitate, chiar dacă pe alocuri foarte conservator. În România, unde infrastructura și cadrul legal încă sunt la început, aproape nimeni nu se așteaptă ca în următorii ani să vedem mașini complet autonome pe drumurile publice. În schimb, există deja funcții avansate de asistență, iar transformările semnificative urmează să apară abia la orizontul mediu.
De la asistență la autonomie: unda lungă a tehnologiei
Momentul în care o mașină poate conduce singură, fără a necesita intervenția umană în orice condiții, nu mai este un vis de marketing futurist. În prezent, majoritatea vehiculor moderne în România sunt echipate cu tehnologii precum frânarea automată de urgență, cruise control adaptiv sau păstrarea benzii. Acestea sunt parte a nivelurilor de automatizare raportate de industrie precum „nivel 2” sau chiar „nivel 2+”. Cu alte cuvinte, șoferul se află încă în centrul controlului, chiar dacă sistemele preiau anumite funcții.
Pentru a vorbi însă despre mașini fără volan, trebuie să înțelegem diferența fundamentală între asistență și autonomie. „De la nivelul 3 în sus, mașina poate conduce singură în anumite condiții, dar tot trebuie să ai posibilitatea de a prelua controlul când sistemul îți cere”, explică specialiștii. În scenariile ideale de nivel 4, vehiculul poate funcționa aproape independent, dar chiar și acestea rămân limitate la zone bine delimitate și condiții meteo ideale. Nivelul 5, care presupune autonomia totală, încă este doar un deziderat pentru viitor, atunci când mașina nu va mai avea nevoie de nimeni la volan în orice situație.
Infrastructura și cadrul legal, obstacole majore în România
Deși tehnologia pare a fi aproape gata, obstacolele legislative și infrastructurale întârzie adoptarea pe scară largă. În Europa, regulamentele pentru vehiculele autonome sunt elaborate, dar în România procesul este încă la început. Lipsa unui cadru clar de autorizare și responsabilitate face ca aceste tehnologii să fie restricționate, cel mult, la proiecte pilot și demonstrații controlate. Nu există reguli precise pentru testarea mașinilor autonome pe drumurile publice, iar acest fapt alimentează incertitudinea pentru companii și autorități deopotrivă.
„Legal, se poate tehnic, dar în practică, legislația nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă a vehiculelor fără conducător uman”, afirmă experții. În plus, oportunitățile pentru testare sunt limitate de infrastructura rutieră variabilă, marcaje neclare și situații neprevăzute, precum șantiere sau semnalizare temporară, ce pot deruta sistemele inteligente ale mașinilor.
Ce se poate vedea în viitorul apropiat și ce trebuie schimbat
Evoluția în România va fi treptată, începând cu creșterea funcțiilor de asistență și cu implementarea unor proiecte pilot în zone geometric delimitate, precum parcări sau trasee între aeroporturi și zone industriale. „Cel mai plauzibil scenariu pentru următorii ani este dezvoltarea autonomiei de nivel 4 pe trasee bine definite, cu infrastructură adaptată și reguli clare”, explică specialiștii. Aceasta ar putea deveni o soluție viabilă în medii controlate, unde tehnologia poate fi dezvoltată și validată rapid, fără riscul de a genera incidente majore în trafic deschis.
Pentru ca aceste evoluții să devină realitate, România trebuie să îmbunătățească și infrastructura rutieră, să adopte reguli clare pentru testare și circulație, dar și să investească în conectivitate și gestionarea datelor. În același timp, încrederea publicului și acceptarea socială vor juca un rol decisiv, pentru că tehnologia nu devine realitate doar prin superputerile tehnice, ci și prin mentalitatea și percepțiile oamenilor.
Chiar dacă ideea de mașini complet autonome pare încă departe, pașii mici, dar siguri, sunt deja în mișcare. În următorii ani, cel mai probabil vom asista la o creștere a funcțiilor de asistență, urmate de implementarea în regiuni fixe și bine controlate, înainte de a putea discuta serios despre vehicule care pot circula liber, fără nici un șofer. România are încă multe de făcut, dar direcția este clară: tehnologia e gata, dar legislația și infrastructura trebuie să urmeze pentru ca mașina fără volan să devină o realitate concretă, nu doar o promisiune futuristă.
