Companiile din industria de apărare din România riscă să primească doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare, în timp ce țara se confruntă cu dobânzi usturătoare la împrumuturi. Experții avertizează că, dacă producția nu este localizată, România ar putea plăti sume uriașe fără a beneficia de investiții în economia internă.
Dobânzi mari și riscul unei găuri negre financiare
Programul SAFE (Security Action For Europe), cu un buget total de 150 de miliarde de euro, este gândit de Uniunea Europeană pentru a sprijini industria de apărare europeană. România a primit o alocare provizorie de 16,680 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă după Polonia. Din această sumă, 9,5 miliarde de euro sunt destinați Armatei, pentru achiziția de echipamente militare la standarde NATO, precum sisteme de armament, nave, sisteme antiaeriene și alte echipamente. 11 din cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român. Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare vor primi 2,8 miliarde de euro, iar 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru infrastructură.
Însă, finanțarea prin SAFE vine cu o dobândă considerabilă, estimată la aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată. Potrivit coordonatorului Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, Sorin Encuțescu, suma totală de rambursat pentru cei 9 miliarde de euro care revin Armatei va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro.
Efectele asupra economiei românești
Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM, atrage atenția asupra riscurilor. Acesta afirmă că, dacă fabricile de tip „greenfield” (investiții de la zero) vor părăsi România, „prejudiciile sunt evidente”. „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”.
SAFE: test de inteligență economică
Expertul fiscal Veronica Duțu subliniază că programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme achizițiile în efect economic intern. „Din perspectivă fiscală și bugetară, programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale”, explică Duțu.
Aceasta adaugă că, pentru buget, SAFE este bun doar dacă din cei 17 miliarde de euro, România cumpără și securitate, și industrie românească.
Potrivit estimărilor, România va începe rambursarea împrumutului SAFE în următorii ani, pe o perioadă de 45 de ani, cu un impact semnificativ asupra bugetului național.
