După sărbătorile pascale, gospodinele din România se confruntă cu o provocare culinară: ce fac cu surplusul de mâncare? Pasca, tradiționalul preparat dulce, este adesea vedeta mesei de Paște, dar și o sursă de dileme în ceea ce privește prospețimea și siguranța alimentară.
Cât timp putem savura pasca?
Specialiștii în siguranța alimentară recomandă consumul pascăi în maximum cinci zile de la preparare, cu condiția să fie păstrată în condiții optime. Temperatura de păstrare este crucială: ideal, pasca ar trebui depozitată la frigider, la o temperatură de aproximativ 4-4 grade Celsius. Dacă pasca conține ingrediente perisabile, cum ar fi crema de brânză sau ouă, riscul de alterare crește semnificativ.
Păstrarea la temperatura camerei este riscantă, mai ales în lunile de primăvară, când temperaturile pot crește rapid. În acest caz, pasca se poate deteriora mult mai repede, favorizând dezvoltarea bacteriilor și a mucegaiului. Semnele alterării includ modificări ale aspectului, mirosului și gustului. Orice urmă de mucegai sau un miros acru indică faptul că pasca nu mai este sigură pentru consum.
Factorii care influențează durata de viață a pascăi
Rețeta pascăi joacă un rol important în determinarea termenului de valabilitate. Pasca simplă, fără umplutură, se va menține proaspătă mai mult timp decât cea cu cremă de brânză sau alte ingrediente perisabile. De asemenea, modul de preparare contează: o pască bine coaptă și respectarea cu strictețe a igienei în timpul preparării prelungește durata de viață.
Este important de reținut că, chiar și păstrată la frigider, pasca nu va rezista indefinit. Gustul și textura se pot schimba în timp, iar după cele cinci zile recomandate, riscul de îmbolnăvire crește. Verificarea vizuală a pascăi înainte de consum este esențială. Apariția petelor de mucegai, a unei texturi neobișnuite sau a unui miros înțepător sunt semne clare că produsul nu mai este bun de mâncat.
Recomandări pentru prevenirea risipei alimentare
Pentru a minimiza risipa alimentară, gospodinele pot lua câteva măsuri. Prepararea unor cantități mai mici de pască, în funcție de numărul de consumatori, este o strategie eficientă. Congelarea unei părți din pască, mai ales a celei fără umplutură, este o altă opțiune. Pasca congelată poate fi decongelată și consumată ulterior, respectând indicațiile de siguranță alimentară.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan la președinția țării și ILIE BOLOHAN în funcția de prim-ministru, atenția asupra risipei alimentare este justificată. Acțiunile de conștientizare și educare a populației, promovate de instituțiile statului, pot contribui la reducerea risipei alimentare, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale.
În luna aprilie a anului 2026, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va organiza o campanie de informare publică despre regulile de siguranță alimentară, cu accent pe preparatele tradiționale de Paște, inclusiv pasca.
