Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis vineri să amâne din nou deliberarea asupra constituționalității legii adoptate de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților. Aceasta este a patra întâlnire pentru a discuta despre această temă, iar judecătorii au cerut timp pentru a analiza un raport detaliat trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
După aproximativ 30 de minute de deliberări, toți cei nouă judecători au fost de acord cu amânarea. “Am decis să amânăm ședința după primirea unor documente suplimentare, care necesită o studiere atentă”, a declarat un reprezentant al CCR. Acesta a subliniat importanța unei analize riguroase, având în vedere implicațiile pe care le poate avea legea asupra magistraților.
Raportul trimis de ICCJ, condus de Lia Savonea, aduce rezultate surprinzătoare. Potrivit documentului, aplicarea noii legi ar putea conduce la “anularea totală a pensiei de serviciu”, astfel că judecătorii ar putea beneficia de pensii mult mai mici decât cele bazate pe contribuțiile lor. “Rezultatele expertizei sunt clare: pensia de serviciu va fi semnificativ mai mică decât cea pe contributivitate”, a subliniat ICCJ.
Dezbaterile cu privire la legea pensiilor magistraților au fost marcate de tensiuni politice, dar și de retrageri în masă ale unora dintre judecătorii CCR. La ședința precedentă, în decembrie, patru judecători susținuți de PSD au părăsit sala, contestând legitimitatea procesului. Această atmosferă tensionată, în care apărarea independenței magistraților se intersectează cu politici legislative, a dus la amânări repetate.
“Nu există un termen limită pentru a lua o decizie, iar numeroase amânări pot genera confuzie și incertitudine”, a explicat Tudorel Toader, fost judecător CCR, evidențiind complexitatea situației. De asemenea, Toader a adăugat că absența unui consens între judecători ar putea amplifica conflictul, prelungind așteptarea unei soluții pentru magistrați.
Congresul penal al românilor a fost un alt aspect problematic ce a ieșit la iveală. Documentele referitoare la modificarea pensiilor magistraților au fost contestate nu doar din perspectiva juridică, ci și din cea a eficienței economice. Pe lângă aceste dezbateri, se adaugă și riscurile financiare la nivel național: 231 milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență depind de adoptarea acestor modificări legislative până la finalul lunii viitoare.
Disputa este amplificată de pozițiile divergente ale judecătorilor CCR. Cei patru judecători susținuți de PSD argumentează că măsurile adoptate de Guvern “anulează efectiv pensiile magistraților” și cer o clarificare publică din partea Executivului. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că nu au existat solicitări directe în acest sens.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a subliniat că analizele de impact nu sunt întotdeauna necesare în evaluarea constituționalității legislației. “Studiul de impact este un document pregătitor și nu este criteriul cheie pentru deciziile noastre”, a declarat aceasta, sporind astfel confuzia în rândul neliniștilor din spațiul public.
Curtea Constituțională a programat următoarea ședință pe 11 februarie, dar incertitudinea care învăluie această situație va persista până atunci. Cu repercusiuni importante pe plan social și economic, viitorul pensiilor magistraților rămâne o problemă arzătoare, așteptându-se o decizie clară din partea CCR, în care interesele juridice și politice se împletesc complicat.
