Conform Digi24: Curtea Constituțională analizează miercuri noua Lege a integrității, un act normativ extrem de controversat care a generat două sesizări distincte de neconstituționalitate. Una dintre sesizări a fost depusă de 27 de senatori USR și PNL, în timp ce a doua aparține președintelui Nicușor Dan. Deciziile Curții vor avea un impact major asupra mandatelor aleșilor și a reglementărilor privind declarațiile de avere.
Retroactivitatea sancțiunilor, miza principală
Una dintre cele mai aprinse dezbateri vizează aplicarea retroactivă a sancțiunilor, un aspect introdus prin așa-numitul „amendament Fritz”. Proiectul legislativ stipulează că aleșii care au fost deja sancționați pentru incompatibilitate sau conflict de interese, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii susțin că această prevedere încalcă Articolul 15 din Constituție, care prevede că legea dispune doar pentru viitor. Ei argumentează că nu pot fi adăugate noi sancțiuni, precum pierderea mandatului actual, pentru fapte sau situații juridice deja tranșate sub legislația anterioară. Această măsură a fost interpretată de mulți ca fiind o „țintă fixă”, vizând în mod specific primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor, în centrul atenției
Cealaltă prevedere contestată, denumită „amendamentul Grădinaru”, extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Problema ridicată este lipsa unei definiții clare a acestui tip de relație, lăsând persoanele vizate într-o situație de incertitudine și obligându-le să se „autocalifice” pentru a evita riscurile unor sancțiuni.
Atât președintele, cât și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului. Această extindere este văzută ca un „viciu agravat” față de o decizie anterioară a CCR, deoarece impune răspunderea unor terțe persoane pentru obligații pe care nu și le-au asumat. Se speculează că această prevedere ar viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este un jalon esențial pentru adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să fie promulgată până la sfârșitul lunii august. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că prin sesizarea de neconstituționalitate blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, pentru a-și proteja anumiți lideri.
Pe de altă parte, contestatarii afirmă că integritatea nu poate fi garantată prin legi neconstituționale, adoptate „împotriva adversarilor politici”. Ei avertizează că o lege viciată ar pune în pericol, oricum, îndeplinirea jalonului PNRR în fața Comisiei Europene.
Disputa se desfășoară într-un context în care, în luna mai a anului trecut, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție au avertizat că diminuarea transparenței în ceea ce privește averile poate intra în conflict cu angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, în cadrul Raportului privind Statul de Drept.
Sursa: Digi24
