Un studiu recent arată că pinguinii care beneficiază de hrană la discreție în grădini zoologice îmbătrânesc biologic mai rapid decât cei din mediul natural, chiar dacă în același timp trăiesc mai mult. Această descoperire scoate în evidență complexitatea impactului stilului de viață asupra procesului de îmbătrânire, oferind o perspectivă nouă asupra modului în care factorii de mediu și comportament influențează organismul.
Studiu care compară pinguini din sălbăticie și captivitate
Cercetările au fost realizate de către echipa de oameni de știință de la Universitatea din Helsinki, analiza incluzând 64 de pinguini cu vârste cunoscute. Aceștia au folosit un „ceas epigenetic”, o metodă care măsoară schimbările chimice din ADN, pentru a determina vârsta biologică a fiecărui exemplar.
Rezultatele au indicat că, deși pinguinii din captivitate pot ajunge până la 40 de ani, la vârsta de 15 ani arată un nivel biologic asemănător cu cel al unui pinguin de 20 de ani din sălbăticie. În plus, aceștia trăiesc, în medie, mai mult decât cei din natură, care au o speranță de viață de aproximativ 13,5 ani, în timp ce pinguinii din grădinile zoologice pot atinge o medie de 21 de ani.
Cercetările relevă un paradox: deși mediul controlat și hrana regulată permit o durată de viață mai lungă, efectele asupra ritmurilor biologice sunt negative. „Un pinguin de 15 ani dintr-o grădină zoologică are corpul unui pinguin de 20 de ani din sălbăticie. Partea interesantă este însă că pinguinii din zoo trăiesc, în general, mai mult”, explică Céline Le Bohec, coautoare a studiului.
Impactul stilului de viață asupra procesului de îmbătrânire
Pinguinii din captivitate sunt feriți de prădători, furtuni antarctice și condiții oceanice dure. Alimentația constantă, lipsa stresului natural și îngrijirea veterinară continuă sunt condiții care, deși favorizează longevitatea, perturbă ritmurile biologice ale animalelor.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că sedentarismul și dieta nesănătoasă sunt factori agresivi asupra organismului, chiar și pentru animale. „Dieta fără restricții și lipsa activității fizice perturbă ritmurile biologice, precum ciclurile circadiene și somnul, afectând echilibrul celular și accelerând îmbătrânirea”, afirmă cercetătorii.
Pentru a înțelege mai bine aceste efecte, oamenii de știință au folosit pinguinii ca model, argumentând că modul lor de viață naturaleste păstrat de secole servește drept comparație valoroasă pentru studiile legate de îmbătrânire.
Ce înseamnă pentru oameni aceste descoperiri?
Metodologia folosită pentru evaluarea vârstei biologice la pinguini poate fi aplicată și la oameni, susțin cercetătorii. Prin analiza modificărilor chimice ale ADN-ului, se poate estima vârsta biologică în raport cu factorii de mediu și stil de viață, precum fumatul sau alimentația.
Studiul a inclus date despre aproape 1.900 de pinguini sălbatici și peste 300 din captivitate. Rezultatele unui model similar pentru oameni ar putea evidenția efectele nocive ale stilului de viață modern, precum sedentarismul și dieta nesănătoasă.
O altă concluzie a cercetărilor este faptul că stilul de viață influențează expresia genelor implicate în nutriție, sănătate cardiovasculară și activitate fizică, aspecte care pot fi modificate pentru a prelungi durata de viață.
În prezent, autorii studiului încearcă să adapteze condițiile din grădinile zoologice pentru a induce un stil de viață mai activ pinguinilor, cu scopul de a vedea dacă astfel pot reduce diferența de vârstă biologică față de cei din sălbăticie. În același timp, cercetările continuă pentru realizarea unor studii de acest tip și pe oameni.
Studiul, publicat în revista Nature Communications, reafirmă că menținerea echilibrului între dietă și activitate fizică rămâne o componentă esențială pentru sănătate și longevitate.
