Inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în sferele delicate ale resurselor umane, iar ultimele cercetări ridică întrebări majore despre etica și validitatea unor astfel de practici. Un studiu recent, realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite și Israel, a demonstrat că tehnologiile AI pot extrage trăsături de personalitate dintr-o simplă fotografie facială, cu potențialul de a face predicții despre cariera și salariul unei persoane. Această descoperire, departe de a fi lipsită de controverse, pătrunde în sfera eticii și a fiabilității în domeniul resurselor umane, atrăgând atenția asupra riscurilor discriminării și a manipulării deciziilor.
Tehnologia care analizează o fotografie pentru a estima personalitatea
Echipa de cercetare, formată din specialiști de la universități prestigioase, susține că modelul lor poate analiza trăsăturile “Big Five” — deschiderea către experiențe, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și nevrotismul — doar pe baza unei imagini statice a feței. Folosind un algoritm de învățare automată, deja bine documentat în literatura de specialitate, cercetătorii au aplicație practică în analizarea pictorială a profilului psihologic, după cum explică unul dintre autorii studiului, Marina Niessner, profesor asociat de finanțe la universitatea Indiana: “Mediul de reglementare, după cum probabil știți, este foarte incert”. Astfel, tehnologia ar putea reprezenta o unealtă deosebit de potentă în mâinile recrutorilor, dar și un câmp minat din punct de vedere etic.
Controverse și riscuri: valid sau pseudștiință?
Deși rezultatele inițiale par promițătoare, acest domeniu nu scapă de criticile specialiștilor. Studiile privind extragerea personalității din imagini faciale sunt deja privite cu scepticism de mulți cercetători, fiind considerate de unele voci ca pseudoștiință, mai ales din cauza limitei de validare științifică și a tendinței de a exagera relevanța datelor vizuale. Într-un articol din 2024, specialiștii au criticat metodele bazate pe “pseudoștiința spălată prin Machine Learning”, reclamând riscul de judecată superficială și de prejudecăți automate. Cu toate acestea, autorii studiului reiteră faptul că algoritmul lor se bazează pe profiluri auto-raportate de personalitate, nu pe simple percepții vizuale, adăugând un strat de complexitate și interpretare în utilizarea acestor tehnologii.
Utilizarea actuală și viitoare a AI în procesul de angajare
Autori precum Niessner afirmă că, în prezent, companiile mari precum băncile folosesc deja chestionare de personalitate pentru decizii de angajare sau promovare, iar unele firme de recrutare merg mai departe, integrând tehnologii AI în procesul de interviu prin analiza trăsăturilor de personalitate. “Mediul de reglementare este foarte incert”, adaugă ea, ceea ce ridică multiple semne de întrebare privind modul în care aceste tehnologii pot sau trebuie să fie integrate în procesul decizional, fără a încălca drepturile și intimitatea candidaților.
Perspectivele și provocările viitoare
Dezbaterea despre utilizarea AI în domeniul resurselor umane are multe părți și nuanțe. În timp ce cercetările ar putea aduce beneficii în eficientizarea și obiectivizarea procesului de selecție, riscurile de discriminare, de prejudecăți automate și de manipulare devin evidente. În plus, reglementările în domeniu par încă fragile, iar controversele legate de validitatea și etica acestor tehnologii continuă să fie în atenția specialiștilor.
În fața acestor provocări, dezvoltatorii și utilizatorii trebuie să găsească un echilibru. În timp ce tehnologia avansează rapid, societatea trebuie să decidă dacă și în ce măsură poate și trebuie să permită AI-ului să devină un judecător în procese atât de sensibile precum angajarea. Într-un viitor apropiat, discuțiile despre reglementare și responsabilitate vor deveni tot mai intense, iar cercetările vor trebui să se compare nu doar cu cele științifice, ci și cu cele etice și sociale.
