Conform Mediafax: Operațiunile de scufundare a barjelor pe Dunăre, menite să sporească debitul în zona Centralei Nucleare de la Cernavodă, se apropie de final, a anunțat ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță. Aceste măsuri, considerate „soluții punctuale” de către oficial, sunt menite să asigure funcționarea celui de-al doilea reactor al centralei în următoarele zile critice.
„Am văzut după dinamitarea stâncii că au fost niște efecte la Cernavodă, a crescut cota. Înțeleg că se așteaptă mici efecte și după aplicarea acestei secvențe de decizie”, a declarat Miruță, referindu-se la impactul operațiunilor asupra nivelului apei.
Operațiunea de scufundare a celor două barje ar urma să se încheie vineri. Miruță a subliniat că sunt luate măsuri de siguranță specifice, inclusiv modificarea modalităților de legare a barjelor, în conformitate cu recomandările specialiștilor.
Această inițiativă de scufundare a barjelor, menită să crească debitul Dunării, a fost propusă de „Apele Române”, iar Ministerul Transporturilor, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), are rolul de a o pune în practică. Întreaga activitate este coordonată de Ministerul Energiei, împreună cu celelalte entități implicate.
Scopul imediat al acestor acțiuni este menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă pentru încă câteva zile. Ministrul Miruță a precizat că Guvernul recurge la astfel de soluții, dar „să aducă ploaie nu poate”. El a atras atenția că, dacă stânca Pîrjoaia nu ar fi fost dinamitată, centrala de la Cernavodă s-ar fi oprit deja.
Guvernul caută, totodată, și o soluție pe termen lung pentru această problemă. Ministerul Transporturilor lucrează la deblocarea unui proiect care ar putea rezolva „serios această problemă blocată de ani de zile”. Proiectul vizează ridicarea cotei de fund albiei pe brațul Balan spre Borcea, dragarea extinsă a Dunării Vechi pentru a reduce rezistența hidraulică și realizarea unui bypass între cele două brațe, în aval, pentru a facilita navigația.
Miruță a subliniat că ploile recente nu au un impact semnificativ și imediat asupra debitului Dunării necesar centralei. Efectele ploilor din Austria ar ajunge în țară abia după 20-25 de zile, în timp ce pentru Cernavodă este esențială o soluție pe termen scurt, de trei-patru zile.
Situația a devenit critică la începutul lunii august, când debitul scăzut al Dunării a dus la oprirea primului reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă, generând un deficit de energie electrică la nivel național. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat recent că debitul actual al Dunării asigură o funcționare de doar 4-5 zile a reactorului rămas în funcțiune, cel de-al doilea riscând, de asemenea, să fie oprit.
Ca urmare a crizei, autoritățile au recurs la diverse măsuri pentru creșterea debitului. Pe lângă dinamitarea controlată a stâncii Pîrjoaia din Dunărea Veche, care a dus la o creștere de 2 cm a debitului pe Brațul Bala, soluția scufundării controlate a patru barje încărcate cu piatră a fost implementată pentru a devia cursul Dunării spre Cernavodă. Finalizarea scufundării primelor două barje este programată pentru vineri seară.
Impactul operațiunilor asupra debitului Dunării
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a explicat impactul operațiunilor de scufundare a barjelor asupra debitului Dunării în zona Cernavodă. Acesta a menționat că, după dinamitarea stâncii Pîrjoaia, s-a observat o creștere a cotei apei. De asemenea, se anticipează că și scufundarea barjelor va genera efecte pozitive asupra debitului. Miruță a subliniat importanța acestor măsuri pentru a asigura funcționarea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Soluții pe termen scurt și lung
Autoritățile române explorează atât soluții pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru gestionarea crizei de apă de pe Dunăre. Operațiunea de scufundare a barjelor este considerată o măsură punctuală pentru următoarele zile critice. Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor lucrează la deblocarea unui proiect ambițios care vizează îmbunătățirea permanentă a capacității de transport a apei pe Dunăre, prin dragare și modificări ale albiei. Aceste măsuri ar trebui să asigure o funcționare mai sigură a infrastructurii energetice.
Contextul crizei energetice
Situația actuală se desfășoară în contextul unei crize energetice declanșate la începutul lunii august, ca urmare a debitului scăzut al Dunării. Această problemă a dus la oprirea primului reactor de la Cernavodă și a generat un deficit de energie electrică la nivel național. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că al doilea reactor riscă să fie oprit dacă debitul Dunării nu va crește, subliniind urgența situației.
Sursa: Mediafax



